Insula Anguilla, cu doar câteva mii de locuitori și plajele ei liniștite din Caraibe, a devenit în ultimii ani o sursă neașteptată de venituri printr-un element aparent tehnic: extensia de internet .ai. Totul pornește din anii 1980, când fiecărei țări i s-a atribuit un cod pe internet; Anguilla a primit .ai, iar odată cu avântul inteligenței artificiale, acel cod s-a transformat într-o resursă comercială valoroasă.
Pe scurt, domeniul .ai atrage atenția pentru că AI este în vogă, iar companii și antreprenori din Statele Unite și nu numai plătesc sume considerabile pentru a-și asigura denumiri scurte și relevante. Exemplele sunt numeroase: Dharmesh Shah, un antreprenor american, a plătit 700.000 de dolari pentru you.ai, pe care intenționează să-l folosească pentru un produs care creează versiuni digitale ale oamenilor care pot îndeplini sarcini în numele lor. Nu este singurul: numărul domeniilor .ai a crescut de peste zece ori în cinci ani, iar în ultimele 12 luni s-a dublat. Astăzi există peste 850.000 de domenii .ai, comparativ cu mai puțin de 50.000 în 2020.
Impactul financiar pentru Anguilla este substanțial. În 2024, guvernul raporta venituri de 105, 5 milioane de dolari est-caraibieni, echivalentul a aproximativ 39 de milioane de dolari americani, provenite din vânzarea unor astfel de domenii. Aceasta a reprezentat aproape 23% din veniturile totale ale anului trecut, în timp ce turismul a contribuit cu aproximativ 37%, arată datele. Guvernul estimează că veniturile din .ai vor ajunge la 132 de milioane de dolari est-caraibieni în acest an și la 138 de milioane în 2026. Din perspectivă economică, vânzarea domeniilor oferă o modalitate rapidă de a diversifica o economie care, tradițional, depinde puternic de turiști.
Turismul de lux a adus recent numeroși vizitatori, iar în 2023 insula a înregistrat un record de 111.639 de sosiri. Totuși, poziția geografică a Anguilla, situată în centura uraganelor din Atlantic, o face vulnerabilă: uraganele pot nimici infrastructura și lăsa economia locală fără resurse. De aceea veniturile din vânzarea domeniilor web contribuie la sporirea rezilienței financiare a insulei, concluzie susținută și de rapoarte ale unor instituții financiare internaționale.
Anguilla este teritoriu britanic de peste mări, cu autonomie internă, dar Marea Britanie rămâne responsabilă de apărare și securitate și a oferit sprijin financiar în perioade de criză. După uraganul Irma din 2017, Regatul Unit a alocat 60 de milioane de lire sterline pe cinci ani pentru reconstrucție. În același context, ministerul britanic de externe a salutat eforturile Anguilla de a identifica surse inovatoare de creștere economică, ca parte a drumului spre autosuficiență.
Pentru a administra mai bine această nouă sursă de venituri, în octombrie 2024 guvernul a încheiat un contract pe cinci ani cu Identity Digital, o companie americană specializată în registre de domenii. Firma a mutat găzduirea domeniilor .ai pe o rețea globală de servere, pentru a diminua riscul de întreruperi cauzate de uragane sau pene de curent pe insulă. Costurile exacte ale unor domenii scumpe nu sunt făcute publice, dar înregistrările pornesc de la aproximativ 150–200 de dolari, cu taxe de reînnoire similare la fiecare doi ani. Denumirile foarte căutate sunt vândute la licitație și pot atinge prețuri de sute de mii de dolari. Din vânzări, guvernul încasează întâi, iar Identity Digital ar primi o cotă estimată la aproximativ 10%. Ambele părți au refuzat interviurile pe acest subiect.
Această situație ridică întrebări interesante despre intersecția dintre tehnologia globală și economiile locale. Transferul operațiunilor tehnice către o companie străină reduce expunerea la fenomene meteorologice, dar generează și dezbateri privind controlul resurselor digitale. Datele recente despre venituri și prognozele pentru 2025 și 2026 evidențiază importanța tot mai mare a domeniului .ai pentru bugetul insulei. Totodată, tensiunea dintre autonomia administrativă a Anguilla și rolul Regatului Unit în sprijinul financiar se reflectă în modul în care sunt gestionate crizele și investițiile majore.
Proiectul .ai al Anguilla demonstrează o transformare concretă: un cod de internet care a devenit activ economic. Vânzările au adus 105, 5 milioane de dolari est-caraibieni în 2024, iar mutarea infrastructurii către Identity Digital arată aspectele practice ale gestionării riscurilor. Viitorul insulei va depinde de abilitatea de a transforma aceste venituri într-o dezvoltare durabilă, reducând dependența de turism și sporind capacitatea de adaptare la fenomenele naturale. Cum crezi că ar trebui Anguilla să folosească banii obținuți din .ai pentru a-și proteja economia pe termen lung?
Interessant. nu m-aș fi gândit că un ccTLD poate fi chiar așa de valoros. e ok ideea de-a folosi banii pt reziliență, dar sa nu bage totul în beton sau doar în aeroporturi luxoase pentru turiști. câteva idei rapide (scurte):
1) fond suveran/depósito pe termen lung — nu dați totul pe consum curent. un fond ca ăsta poate plăti reconstrucții după uragane fără să golească bugetul.
2) infrastructură rezilientă: generator + microgriduri pe bază de solare + stocare baterii la spitale, școli, porturi. nu doar o singură centrală, ci rețea distribuită.
3) internet & educație tech: folosiți o parte din venituri pt burse / cursuri IT și antreprenoriat local. dacă oamenii de acolo pot crea startupuri .ai sau alte servicii, treaba devine internă, nu doar vând domenii.
4) asigurări/redistribuire risc: un mecanism de asigurare națională față de dezastre, poate în colaborare cu reasiguratori internaționali; plătești acum, primești sprijin rapid post-uragan.
5) investiții regionale verzi: mangrove, refacere plaje, sisteme de drenaj; protectează turismul și casele.
6) politici fiscale clare: clarificați cine poate cumpăra, taxe transparente, licitații deschise — evită suspiciuni sau vânzări opace.
7) parte din venituri spre sănătate mintală / servicii sociale; multe insule au comunități mici care au nevoie de servicii constante, mai ales după dezastre.
si ceva practc: păstrați o echipă tehnică locală (cel puțin oameni de contact) chiar dacă hostingul e mutat. nu totul trebuie externalizat; e ok outsourcing pentru uptime dar nu pentru decizii critice.
nu zic că e ușor, dar mi se pare un mix sănătos: o parte pentru investiții sigure pe termen lung, o parte pentru educație/tech ca să creeze valoare locală, și o parte pentru protecție imediată. cine știe, poate în 10 ani Anguilla devine nu doar un punct de vânzare de domenii, ci și un mic hub pentru dezvoltatori caribenii. 🙂
Interesant… nu m-aș fi gândit că un ccTLD poate ține loc de “resursă națională” 😂
mi se pare ok să folosească banii ca să-și facă un fond de urgență pt uragane. adică, ce fac acum? repară după fiecare sturm și iar rămân fără cash? nu prea.
ar mai fi bune investiții în infrastructură rezistentă: clădiri mai solide, rețea electrică subterană unde se poate, depozite de combustibil și piese de schimb. plus mini-griduri solare cu baterii ca să țină spitalele și comunicațiile pe picioare.
de asemenea, ar fi smart să dea și granturi/credite mici pt startup-uri locale, nu doar să vândă domenii și gata. dacă educă oameni în IT, devops, securitate cibernetică, se pot crea joburi care rămân pe insulă. școală tech, burse, cursuri online sponsorizate.
nu știu exact legislația, dar ar trebui și un cadru clar: cine controlează datele, cine poate cumpăra domenii strategice, taxe clare, ca să nu ajungă totul pe mâna unor firme mari care iau profiturile afară. protecție pt resursa asta digitală.
poate o parte din venituri să meargă în investiții care produc cash flow constant: infrastructură de telecom, parcuri de date mici (edge), turism eco-sustenabil. nu doar reparații pasagere.
iar un lucru simplu: pun bani într-un fond suveran sau ceva similar, astfel încât generațiile următoare să aibă venit, nu doar 1-2 ani cu bonus.
cam asta, și na, sper să nu vină cine știe ce cumpărători care să ia controlul total. vezi să nu…
Interesant, n-am știut cât de mult poate ajuta un simplu ccTLD… dar da, ar trebui investit în chestii concrete: infrastructură rezistentă la uragane (rețele electrice subterane, depozite de apă și generatoare), educație tech locală ca să prindă și localnici joburi remote, și un fond suveran sau un fond de reziliență ca să nu cheltui totul pe termen scurt. Și da, trekking-ul ăla de servere e ok, dar ar fi bine și niște regulamente clare ca profiturile mari să fie taxate corect și folosite transparent, nu pe pile. Plus, programe de training pt turism de calitate și mic antreprenoriat ca banii ăștia să se ducă în comunitate, nu doar în conturi. cine știe… poate un parc tehnologic mic, incubator local + bursă pentru studii în IT, astfel încât generațiile viitoare să nu depindă doar de turiști sau de bunele vremi. notă: ar trebui și asigurări tip cat bond/rezervă ptr uragane, sa nu fie totul dat la o parte dupa un eveniment mare.
daaar, banii aia ar trebui pt rezerve + fibra optica reala, nu doar hosting pe cloud