Adrem Group pune oamenii și transformarea digitală înaintea tuturor, iar directorul general Corneliu Bodea discută despre modul în care compania intenționează să materializeze potențialul energetic al României în proiecte concrete. Interviul tratează planurile de expansiune, investițiile în siguranță și echipamente, prioritățile pe termen scurt și mediu, precum și provocările structurale ale pieței energetice românești.
Nu e o noutate ideea că energia nu înseamnă doar instalații, ci și oameni: de la primele rețele electrice din secolul XIX până la rețelele inteligente actuale, succesul unei firme depinde de tehnicieni, manageri și capacitatea lor de adaptare. La Adrem, această lecție se aplică în practică. Bodea afirmă că firma a alocat peste 14.000 de ore pentru formare în domeniul securității și competențelor în ultimul an, iar fiecare electrician participă la circa 18 sesiuni interne anual. Echipa cuprinde 350 de electricieni certificați ANRE, iar peste 1 milion de euro au fost direcționați către echipamente de protecție și unelte performante. Pe scurt, se pune accent pe siguranță și pe calitatea intervențiilor pe teren, fără tehnicieni bine instruiți nu se poate furniza energie responsabil.
Strategia pe 3–5 ani a Adrem vizează transformarea României într-un lider regional al tranziției energetice până în 2030. Compania pariază pe valorificarea resurselor solare și eoliene, pe extinderea soluțiilor avansate de management al energiei și pe consolidarea infrastructurii digitale: SCADA, contorizare inteligentă și sisteme enterprise de management al performanței. În paralel, Adrem dezvoltă capabilități EPC pentru integrarea eficientă a parcurilor eoliene în rețea. Pentru 2025, compania urmărește o creștere a veniturilor de peste 70%, iar obiectivul final rămâne sustenabilitatea pe termen lung și reziliența rețelelor.
Direcția trasată de Bodea a orientat firma spre anticipare și adaptabilitate. În loc să reacționeze doar la schimbări, Adrem monitorizează piața pentru semnale legislative, tehnologice sau de consum și ajustează strategia înainte ca tendințele să devină dominante. Această abordare se reflectă în diversificare: pe lângă proiectele fotovoltaice, Adrem explorează agregarea și managementul dezechilibrelor pentru a optimiza producția și a testa noi modele de piață.
Prioritățile actuale rămân axate pe oameni și pe digitalizare. Digitalizarea nu este scopul în sine, ci un instrument pentru a simplifica managementul proiectelor, raportarea și operațiunile energetice. Țelul este ca echipele mai bine instruite și echipate să utilizeze instrumente moderne pentru a răspunde mai rapid la provocări. Pe termen scurt, accentul cade pe disciplină și calitate în execuție, extinderea capabilităților de digitalizare a rețelelor și consolidarea expertizei în contorizare inteligentă, servicii de flexibilitate și modernizarea rețelelor. Pe termen mediu, Adrem urmărește investiții și achiziții care să completeze competențele existente, pentru a deveni un actor indispensabil al tranziției energetice.
Bodea prezintă piața energetică din România ca una în progres, dar inegală. Se înregistrează progrese în dezvoltarea regenerabilelor, energia nucleară are un rol solid, iar exploatarea gazelor offshore evoluează. Însă rețeaua rămâne în urmă: proiecte blocate între autorizații și punere în practică, reguli de conectare care se modifică prea rapid pentru infrastructură și o lichiditate strânsă pe segmentul spot, în timp ce piața forward este insuficient dezvoltată. Costul capitalului, influențat de ratingul BBB-, crește costurile proiectelor în România comparativ cu alte state UE. Fără planificare, finanțare și responsabilizare reală a rețelelor, ritmul de adăugare a capacității va rămâne mai lent decât țintele.
Principalele oportunități vin din finanțările europene, precum Fondul de Modernizare și Planul Național de Redresare și Reziliență, care pot susține modernizarea sectorului. Riscurile majore țin de capacitatea instituțională: multe proiecte rămân doar anunțuri, iar lanțurile de aprovizionare și forța de muncă pot genera blocaje, componente esențiale precum panouri solare, transformatoare și cabluri provin preponderent din China, iar competiția este intensă. De asemenea, deși România dispune deja de capacități semnificative de regenerabile (aproximativ 3.000 MW eolian, 2.700 MW solar și circa 2.700 MW de la prosumatori), tarifele pentru utilizatorii finali rămân printre cele mai ridicate din Europa, ceea ce afectează accesibilitatea.
Pentru Adrem, problema cea mai acută nu este doar tehnologia sau finanțarea, ci capitalul uman. Tranziția energetică necesită specialiști cu aptitudini tehnice și multidisciplinare, iar pregătirea acestora în România nu ține pasul cu cererea. Migrarea talentelor către piețe externe agravează situația. În plus, cadrul de reglementare secundar rămâne adesea depășit, birocrația în procesul de autorizare persistă și volatilitatea economică majorează costurile de implementare, toate acestea încetinesc dezvoltarea.
Un aspect esențial pe care Bodea l-ar modifica imediat este gestionarea datelor. În prezent, deciziile se iau fără vizibilitate în timp real asupra consumului și generării distribuite: consumul este raportat cu întârziere, generarea distribuită nu este monitorizată granular, iar prosumatorii sunt integrați la nivel statistic. Soluția propusă este o platformă națională, alimentată de AI și interconectată cu contorizarea inteligentă, care să ofere o imagine clară în timp real asupra producției, stocării și consumului la nivel național. Exemple concrete din Europa arată beneficiile: Spania publică date de producție și consum în timp real, Germania oferă transparență prin platforme, iar țările nordice au huburi centrale de date care permit accesul actorilor de piață la datele contoarelor inteligente. Un astfel de instrument ar sprijini planificarea rețelelor, prognoza cererii și direcționarea investițiilor cu mult mai multă precizie.
Responsabilitatea deciziilor în energie rămâne un principiu important pentru Bodea. Investițiile au orizonturi de zeci de ani, iar deciziile eronate pot crea blocaje pe decenii. Din acest motiv, disciplina în planificare, transparența datelor și pregătirea forței de muncă sunt pilonii unei strategii eficiente.
Date concrete din discuție: 350 de electricieni ANRE, peste 14.000 de ore de formare anuală, aproximativ 1 milion EUR investiți în echipamente de protecție, obiectiv de peste 70% creștere a veniturilor în 2025, capacități naționale menționate, 3.000 MW eolian, 2.700 MW solar și 2.700 MW de la prosumatori. Aceste cifre reflectă resursele mobilizate și provocările rămase. Ce părere ai: cum ar trebui prioritizate investițiile publice pentru a susține integrarea regenerabilelor și digitalizarea rețelelor?
da, mersi pt articol — e clar că fără oameni n-ai nimic. dar serios, primul lucru ar fi infrastructura de date: contorizare inteligentă pe bune, nu doar pe hârtie. dacă ai vizibilitate în timp real poți prioritiza investițiile: în loc să bagi bani uniform, pui tranformatoare, cabluri sau ESS acolo unde prognoza arată congestionare. plus, fonduri pt training continuu — 14.000 de ore suna bine, dar nevoie e mult mai mare, mai ales pt lucrători specializați pe integrare eolian/solar + baterii.
și da, susțin un fond public-privat pentru stocare: subvenționezi proiecte pilot, garantzi capacități de back-up pe perioadele critice, astfel scade riscul pentru investitori. simplu: ajuti să apară piețe forward și produse de capacitate, ca dezvoltatorii să poată hedga riscuri — asta reduce costul capitalului.
nu uita de standardizare: protocoale comune, API-uri deschise pt date, interoperabilitate SCADA + platforme AI; costă puțin la nivel legislativ, dar accelerează integrările. și logistica — lanțul aprovizionare: intrări strategice pt transformatoare și cabluri, negocieri grupate la nivel european, ca sa nu depindem doar de un furnizor.
pe plan local: programe de reconversie pentru electricieni, ingineri, tehnicieni it — formare practică pe EPC, simulări rețea, securitate cibernetica aplicată. salarii competitive + bonusuri pentru rămânere 2-3 ani, ca sa nu plece tot.
un mic lucru tehnic dar util: investi in platforme de forecast distribuit (AI+metering) integrate cu piața de flexibilitate — astfel agregatorii pot oferi servicii reale și reduc pierderile.
pe scurt, priorități publice: digitalizare reală (contori + platformă națională), fonduri pentru stocare și mecanisme de piață (forward/capacity), standardizare interoperabilitate și programe masive de formare + pachete salariale.
asta ar accelera integrarea regenerabilelor. cine știe… poate iese ceva bun, dar trebuie chibzuiala, nu doar promisiuni.
ce, iarasi oameni cu laptop? da’ treaba merge, parca…