Un dosar care readuce în prim-plan tensiunile legate de extremismul de dreapta s-a desfășurat la București: un membru al organizației Noua Dreaptă a fost condamnat în primă instanță pentru că a aplicat stickere cu simboluri legionare pe ușile unei sinagogi din Sectorul 1. Evenimentele s-au petrecut în 2024 și au suscitat interesul anchetatorilor, dar și al specialiștilor care urmăresc evoluția istorică și contemporană a mișcărilor ultranaționaliste din România.
Pe scurt, magistrații Judecătoriei Sectorului 1 l-au găsit vinovat pe Alexandru Balcu, în vârstă de 55 de ani, inginer de profesie, fără antecedente penale și cu stagiul militar efectuat. Procurorii arată că Balcu a confecționat patru abțibilduri ce înfățișau portretul unui lider, semne grafice și sloganuri asociate Mișcării Legionare și că pe 29 august 2024 a lipit trei dintre ele pe ușile de acces ale unei sinagogi din Capitală. Un jandarm în patrulare a surprins momentul și l-a condus imediat la Secția 1 Poliție.
Instanța a dispus o pedeapsă de un an închisoare, cu executare suspendată, apreciind că inculpatul prezintă un grad relativ ridicat de pericol pentru ordinea publică. Totuși, judecătorii au luat în calcul circumstanțele personale: vârsta, profesia, studiile superioare și lipsa antecedentelor, precum și atitudinea inculpatului, care a recunoscut faptele. Astfel, în loc de detenție efectivă, s-a stabilit o condamnare cu suspendare.
Contextul depășește însă simpla lipire a stickerelor. Cercetătoarea Adina Marincea, de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, atrage atenția că Balcu nu este la prima apariție publică: potrivit acesteia, el a semnat apeluri ale Noua Dreaptă pentru organizarea de proteste împotriva muncitorilor străini, mesaje difuzate pe canale asociate extremismului. Inițial, Primăria Capitalei a emis aviz pentru un astfel de protest, dar, sub presiune publică, a revenit și a anulat avizul. Observațiile Marincei merg mai departe: ea se întreabă de ce nu sunt luate în considerare și alte comportamente care ar putea indica o implicare mai amplă în activismul neo-fascist și dacă nu cumva lipsa de resurse sau de atenție explică astfel de cazuri.
Procesul și motivarea hotărârii ridică semne de întrebare privind modul în care sistemul judiciar și instituțiile răspund la manifestările de ură simbolică, mai ales când vizează comunități istorice vulnerabile. Lipirea simbolurilor legionare pe o sinagogă evocă o istorie dureroasă care pentru mulți nu rămâne doar la nivel teoretic: reprezintă o reamintire a reveniri replicelor extremismului în spațiul public contemporan. Pe de altă parte, luarea în considerare a trăsăturilor personale ale inculpatului, vârsta, profesia, lipsa antecedentelor, reflectă tendința justiției de a echilibra sancțiunea penală cu elemente ce pot atenua pedeapsa.
Cazul lui Alexandru Balcu aduce în discuție chestiuni practice: cum sunt supravegheate activitățile organizațiilor etichetate drept neo-fasciste, ce rol au instituțiile publice în autorizarea sau interzicerea adunărilor și cum sunt evaluate actele simbolice care pot constitui incitare la ură. Numărul de abțibilduri, data incidentului, identificarea sinagogii din Sectorul 1 și intervenția jandarmului sunt detalii care transformă dosarul dintr-un subiect abstract într-un caz concret și ușor de înțeles: nu este vorba doar de idei, ci de fapte comise într-un spațiu public, vizibil și controlabil.
Rămâne de urmărit dacă decizia primei instanțe va constitui un reper în aplicarea sancțiunilor pentru astfel de gesturi simbolice sau dacă va fi atacată pe cale juridică. În plus, observațiile cercetătorilor precum Adina Marincea subliniază necesitatea unui demers mai coordonat de documentare și reacție din partea instituțiilor care monitorizează extremismul. Dacă vom semnala doar atunci când simbolurile sunt deja aplicate pe uși, riscăm să intervenim mereu după ce faza următoare s-a declanșat, în loc să prevenim.
Alexandru Balcu este numele persoanei condamnate, iar data incidentului este 29 august 2024; condamnarea a fost pronunțată pe 4 septembrie. Cum credeți că ar trebui echilibrată protecția ordinii publice cu libertățile de exprimare în astfel de situații?
asta e nasol, daaa se vede clar ca nu e doar joaca cu stickere treaba e clar o tentativa de intimidare la adresa comunitatii evreiesti si nu poti minimaliza asta fara sa pari naiv sau complice stiu oameni care au inceput cu simboluri apoi au mers mai departe, vezi istoria legionara, deci semnalul conteaza mult si prevenirea ar trebui sa fie mai activa nu doar reactia dupa fapt administratiile sa verifice organizatorii si canalele online unde apar astfel de apeluri, iar daca cineva e recidivist sa nu i se dea tot felul de facilitati doar pt ca are job si fara antecedente, asta suna ca scapare pentru unii si mesaj pentru altii ca e ok sa incerci vezi sa nu; in plus ar trebui si programe de educatie in cartiere si sprijin pt comunitatile tinta, nu doar dosare penale si atat, altfel o sa fim mereu in catch up si nu prevenim realitatea care se profileaza