Arte, canalul cultural european, își propune să devină mai mult decât o simplă stație: vizează să funcționeze ca o platformă comună pentru conținut european în 24 de limbi. Proiectul a fost în dezvoltare timp de cinci ani, dar un recent Consiliu de miniștri franco-german i-a oferit un impuls politic și simbolic, printr-o declarație de intenție pentru cooperare în sprijinul media și combaterea dezinformării.
Nu e o noutate absolută; ideea unei Europe culturale care comunică mai eficient are rădăcini în inițiative europene îndelungate, de la instituțiile care au promovat coproducțiile cinematografice până la rețelele de televiziuni publice care schimbă programe. Heike Hempel, președinta Arte GEIE și responsabilă cu drama la ZDF, a declarat la conferința de presă pentru noul sezon Arte Franța că transformarea arte.tv într-o platformă europeană va avea pași concreți în lunile următoare. Argumentul este clar: într-un context internațional în schimbare, Europa trebuie consolidată ca spațiu public, mediatic și cultural, iar Arte ar putea fi un instrument care să aducă acest „spirit european” în viața de zi cu zi a publicului. Pare ambițios, dar nu este vorba de a crea un Netflix european la scară redusă; scopul este de a completa și extinde rețeaua televiziunilor publice existente.
Până în prezent, Arte a încheiat acorduri cu douăsprezece grupuri de servicii publice de broadcasting din Europa, printre care RTVE din Spania, Rai din Italia, RTBF din Belgia, YLE din Finlanda și, mai recent, SVT din Suedia. Oferta OTT a platformei este disponibilă în șapte limbi și cuprinde 89% producții europene, un marker important pentru identitatea editorială. În 2024, platforma a înregistrat 2, 8 miliarde de vizualizări, iar în iunie a ajuns la 32 de milioane de abonați pe rețelele sociale, o creștere de 14% față de anul anterior. Aceste cifre indică existența unui public pentru conținut european bine organizat.
Bruno Patino, președintele Arte France, a subliniat că lipsește astăzi o piesă în sistemul european de broadcasting public și că Arte intenționează să ocupe acel rol complementar. Proiectul se bazează pe colaborarea cu acționarii și partenerii săi, punând accent pe suveranitatea digitală: interfețele și platformele contează la fel de mult ca și conținutul. Asta înseamnă că Arte nu caută să concureze cu serviciile de televiziune publice existente, ci să extindă rețeaua lor prin coproducții, colaborări editoriale și noi acorduri de distribuție.
Până la propuneri concrete privind structura, finanțarea și guvernanța, Arte urmează să consolideze rețeaua europeană și să aprofundeze relațiile cu partenerii pentru a crea bazele unor coproducții și modalități de distribuție mai integrate. Negocierile pentru bugetul UE pe perioada 2028–2034, care încep în această toamnă, reprezintă un moment crucial: o parte din dezvoltarea europeană a Arte este deja susținută prin apeluri la proiecte finanțate de UE, dar amploarea proiectului va depinde de resursele alocate în final. Subvenția publică franceză pentru Arte este stabilită la 298, 1 milioane de euro pentru 2025, o sumă semnificativă în ecuația financiară.
Inițiativa Arte ridică probleme legate de identitatea culturală, suveranitatea digitală și felul în care spațiul public european se poate organiza în era platformelor. Implementarea practică, cum vor arăta interfețele în 24 de limbi, ce mecanisme de guvernanță vor fi convenite între statul francez, partenerii europeni și UE, ce model de finanțare mixt va susține coproducțiile, sunt detalii care vor decide dacă inițiativa rămâne un concept sau devine un instrument funcțional. Exemplele concrete din text, parteneri precum RTVE, Rai, RTBF, YLE, SVT, cifra de 2, 8 miliarde de vizualizări și suma de 298, 1 milioane de euro, ilustrează atât potențialul, cât și provocările practice ale unei platforme care aspiră să fie europeană nu doar în conținut, ci și în structură și guvernanță.
Arte adoptă acum o mișcare strategică: consolidarea rețelei de parteneri și o negociere politică și financiară cu instituțiile europene. Dacă bugetul UE și angajamentul statelor membre vor fi pe măsură, transformarea arte.tv într-o platformă europeană operațională rămâne plauzibilă. Cum s-ar putea concretiza asta? Mai multe coproducții transnaționale subtitrate și dublate în zeci de limbi, interfețe care protejează datele utilizatorilor europeni și mecanisme de guvernanță care echilibrează interesele statelor și ale actorilor culturali.
Arte, partenerii săi (RTVE, Rai, RTBF, YLE, SVT) și cifra de 2, 8 miliarde de vizualizări arată că există atât audiență, cât și infrastructură inițială pentru un proiect ambițios. Rămâne de văzut dacă finanțarea, publică și europeană, va fi suficientă pentru a transforma intențiile în produse tangibile pentru spectatori. Credeți că o platformă comună europeană de cultură poate concura cu supraproducția comercială de pe marile servicii de streaming?
Fii primul care comentează