Bogdan Ivan: strategii pentru diminuarea facturilor și sporirea producției de energie în România

Un alt punct ridicat de ministru este lipsa coerenței în finanțarea proiectelor de eficiență energetică: șase agenții finanțează proiecte fără o viziune integrată și fără o coordonare clară. Pentru remediere s-a elaborat un memorandum care urmează să fie înaintat guvernului; prin acesta ministerul dorește simplificarea procedurilor și coordonarea liniilor de finanțare astfel încât proiectele să se completeze reciproc și să nu se suprapună.
Ministrul propune două direcții principale: extinderea capacității de producție și dezvoltarea capacităților de stocare. Pe partea de producție, sunt proiecte vechi și întârziate, unele lansate cu decenii în urmă, iar altele blocate de situații precum insolvența unor constructori. Exemplul centralei de la Iernut, începută în 2016, evidențiază aceste blocaje: firma câștigătoare a contractului este în insolvență, iar Ministerul Energiei a demarat procedurile de reziliere pentru a debloca proiectul. Până la sfârșitul anului 2026, ministrul estimează că pot fi puse în funcțiune centrale precum Mintia, Iernut, CET Arad și CET Constanța, parte din pachetul renegociat al PNRR, ceea ce ar contribui la consolidarea poziției României pe piața regională.
Printre măsurile concrete anunțate se regăsește și reducerea pierderilor din rețea, un aspect esențial având în vedere că rețelele de transport din România sunt vechi și generează pierderi tehnologice estimate între 20–25%, mult peste media europeană sub 10%. Pentru a limita derapajele și posibilele profituri speculative din tranzacții pe termen lung, propunerea prevede ca, la achiziții pe perioade mai mari de șase luni, fiecare trader să aducă garanții de 6%. În plus, se lucrează la principiul achizitorului unic, care ar trebui să reducă costurile asociate tarifelor de transport, distribuție, furnizare, accize și TVA, elemente ce pot reprezenta astăzi aproape jumătate din prețul plătit de consumator.
Ce părere ai despre propunerea de a combina investițiile în capacități noi (Mintia, Iernut, CET Arad, CET Constanța) cu măsuri de piață precum market maker și garanțiile de 6% pentru contracte pe termen lung?
Bogdan Ivan atenționează că, în ultimii zece ani, după scoaterea din funcțiune a unor capacități pe bază de cărbune și gaze, România ajunsese la unul dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Uniunea Europeană. Pe lângă cauzele interne, au contat și factorii externi: amenințările venite din partea Rusiei în 2021–2022 și declanșarea războiului, care au dus la vârfuri aproape de 500 euro/MWh pe burse, de unde s-a revenit treptat. Schema de compensare-plafonare, care a moderat costurile, s-a încheiat în iulie, iar efectul s-a resimțit imediat în facturi. Pentru persoanele cu venituri reduse, sub 1.950 lei, guvernul a introdus o măsură temporară, un ajutor de 50 de lei în prima săptămână după formarea guvernului, menit să acopere aproximativ 70% din creșterea facturii.
O altă măsură vizează digitalizarea: implementarea pe scară largă a contorizării inteligente și introducerea tarifării dinamice. Ținta este să se înceapă cu consumatorii mari, aproape 1, 5 milioane, pentru a obține o imagine precisă a profilului de consum și pentru a permite furnizorilor să creeze oferte care să reflecte orele în care energia este ieftină, medie sau scumpă, un model inspirat din experiențe precum cea din Marea Britanie. Impactul ar urma să fie vizibil în 1–2 ani.
Ministrul a subliniat că tranziția nu este doar o chestiune tehnologică, ci și una de reglementare și coordonare. Există întârzieri la proiectele care ar fi trebuit să înlocuiască capacitățile de la Complexul Energetic Oltenia și se poartă discuții cu ministrul Mediului pentru deblocarea unor proiecte. De asemenea, se urmărește reducerea pierderilor din rețea și implementarea principiului achizitorului unic, care, combinate cu contorizarea inteligentă și tarife dinamice, ar trebui să diminueze povara din factura finală.
Schema de plafonare s-a încheiat în iulie, prețul a crescut, evidențiind fragilitatea structurii de producție și stocare a României. Măsurile propuse acoperă atât partea imediată, sprijin direcționat pentru cei cu venituri mici și garanții pentru tranzacții pe termen lung, cât și planuri pe termen mediu: finalizarea unor centrale, stocare, digitalizare și reconfigurarea mecanismelor instituționale. Dacă lucrurile se desfășoară conform calendarului propus, între 2026 și 2032 ar putea interveni o schimbare reală a mixului energetic și a poziției României pe piața regională.
În privința stocării, accentul este pus pe utilizarea energiei produse în timpul zilei, când regenerabilele furnizează mult curent și prețurile sunt scăzute, pentru a acoperi vârfurile de consum din intervalul 18:00–22:00, perioadă în care țara depinde acum de importuri costisitoare. Ideea este simplă: dacă pui deoparte curent ieftin din timpul zilei, nu mai cumperi la prețuri mari seara. În acest context intră proiectele de baterii și alte soluții de stocare, dar și planuri pentru a operaționaliza rapid mecanismul market maker, un instrument pe care ministerul intenționează să-l activeze în trei luni pentru stabilizarea pieței.
Ministrul recunoaște că cele cinci măsuri propuse nu vor elimina complet problema, dar le descrie ca pe un demers rar în ultimii ani, în care reglementatori, producători, consumatori și stat au ajuns la un acord comun pentru reducerea prețului final pentru consumator. Printre detaliile tehnice se regăsesc termene clare: implementarea unor centrale până în 2026, operaționalizarea market maker în trei luni și pregătirea pentru expirarea mecanismului de compensare la gaze în martie 2026, pentru a preveni un șoc similar celui recent de pe piața electrică.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, discută soluțiile prin care România își poate reduce facturile la electricitate și poate mări capacitatea de producție, într-un context în care schema de plafonare a prețului s-a încheiat în iulie și a generat majorări semnificative pentru consumatori. Istoric, tranziția energetică și închiderea unor centrale pe cărbune și pe gaze au modificat radical dinamica prețurilor pe piața internă, iar propunerile actuale vin ca răspuns la o perioadă în care România a trecut de la export net de energie la importuri în orele de vârf.
Mintia, Iernut, CET Arad și CET Constanța sunt exemple concrete incluse în planurile autorităților pentru 2026. Mecanismul market maker trebuie să fie operațional în trei luni, iar garanțiile de 6% la contractele pe termen lung au rolul de a limita speculațiile. Implementarea contorizării inteligente pentru aproximativ 1, 5 milioane de consumatori este preconizată pentru a permite tarife dinamice care să reflecte costul real al energiei pe ore. Crearea unui achizitor unic și reducerea pierderilor din rețea sunt pași vizați pentru a aduce beneficii imediate în factura finală.