Stresul legat de securitatea digitală și controlul asupra datelor personale afectează milioane de europeni, iar un studiu reprezentativ desfășurat în 14 țări arată o situație contradictorie: îngrijorare ridicată, pregătire insuficientă. Cercetarea realizată de Schwarz Digits pe un eșantion de 14.000 de persoane din Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Spania, Elveția și Regatul Unit scoate în evidență pe de o parte anxietatea publică față de amenințările cibernetice, iar pe de altă parte un comportament mai puțin responsabil al utilizatorilor și al unor organizații.
Din perspectivă istorică, preocuparea pentru datele personale a crescut odată cu răspândirea serviciilor online: de la primele conturi de email la platformele de streaming și comerț electronic de azi, patrimoniul digital a căpătat o valoare tot mai mare. Studiul confirmă această tendință: 88% dintre respondenți sunt îngrijorați de securitatea datelor atunci când folosesc servicii digitale, iar 65% se tem că atacurile cibernetice pot submina procese democratice precum alegerile, pe lângă efectele asupra vieții private și asupra afacerilor. În practică, riscurile sunt reale pentru mulți: în 18% din gospodării a existat cel puțin un caz de furt de identitate sau date, iar 17% au semnalat utilizarea frauduloasă a datelor cardurilor. Un procent semnificativ, 37%, cunoaște personal pe cineva care a fost victima unui astfel de incident.
Este relevant cum respondenții împart responsabilitatea pentru riscurile digitale: 42% o leagă de propriul comportament online, în timp ce 43% acuză practicile inadecvate ale organizațiilor care gestionează datele lor. Aceasta reflectă un deficit de încredere: doar 31% consideră că instituțiile guvernamentale fac suficient pentru a le proteja identitatea digitală. La nivel continental, oamenii au mai multă încredere în companiile europene (72%) decât în furnizorii americani (20%) sau chinezi (8%). Prin urmare, există o preferință evidentă pentru soluții locale sau reglementate după standarde europene.
Teama de pierderi financiare este în prim-plan: 77% se tem că cineva ar putea retrage bani din conturile lor bancare, iar 74% sunt îngrijorați de furtul parolelor și de achiziții neautorizate online. În schimb, doar 34% se îngrijorează de abuzul conturilor de streaming, ceea ce arată o ierarhie a riscurilor în percepția publică: banii și identitatea sunt prioritare.
Cu toate acestea, adoptarea măsurilor de protecție rămâne insuficientă. Majoritatea declară că folosesc parole puternice (82%), dar doar 59% au activat autentificarea în doi pași, iar 19% utilizează un VPN. În privința asigurărilor cibernetice, numai 10% au o poliță privată, iar 28% ar fi interesați să achiziționeze una. Când apare un incident, identificarea rămâne adesea la individ: 57% dintre victime au descoperit abuzul pe cont propriu, doar 29% au fost notificate de o companie, iar 53% au raportat cazurile autorităților.
Reprezentanții Schwarz Digits avertizează că raportul ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru cetățeni, companii și guverne: este necesară alfabetizarea digitală și investiții în soluții de securitate care să asigure suveranitatea datelor. Compania, parte din Schwarz Group și operator al unor servicii precum STACKIT, XM Cyber sau diviziile de e-commerce Lidl și Kaufland, afirmă că oferă soluții conforme cu standardele germane de protecție a datelor și intenționează să dezvolte infrastructuri și servicii Cloud, Cybersecurity și AI pentru ecosistemul grupului, precum și pentru sectorul public și privat.
Alte cifre din studiu: sondajul a fost realizat online de institutul GIM, cu 1.000 de participanți din fiecare dintre cele 14 țări, reprezentativi pentru populația activă online. Studiul semnalează și o realitate îngrijorătoare descoperită de serviciile lor de monitorizare: pachete noi de date furate apar lunar, la scară largă, ceea ce explică expresia folosită de specialiști: atacatorii nu mai „intru în sistem”, ci se autentifică cu credențiale obținute ilegal.
Se observă astfel o contradicție clară: un grad ridicat de conștientizare a riscurilor, dar o adoptare limitată a unor instrumente eficiente de protecție. Situația impune intervenții precise: politici publice mai clare, soluții comerciale interoperabile și programe de educație digitală adaptate nivelului real al utilizatorilor. Securitatea digitală nu mai este doar responsabilitatea experților; devine o componentă a vieții cotidiene, la fel de comună ca furtul portofelului, dar mai greu de detectat.
Studiul Schwarz Digits menționează nume concrete precum STACKIT, XM Cyber, Lidl e-commerce și Kaufland e-commerce și oferă cifre explicite: 14.000 de respondenți, 88% preocupați de securitatea datelor, 77% temători de frauda bancară, 59% cu autentificare în doi pași. Aceste date arată direcțiile de intervenție: creșterea adoptării 2FA, promovarea asigurărilor cibernetice reglementate și îmbunătățirea alertelor din partea companiilor în caz de breșe. Ce măsuri concrete crezi că i-ar determina pe oamenii din cercul tău să-și întărească protecția online?
Fii primul care comentează