La Paris s-au întâlnit delegați din 39 de state pentru a dezbate garanțiile de securitate pentru Ucraina, într-o rundă condusă de Emmanuel Macron și Keir Starmer, la care a luat parte și Volodimir Zelenski. Această reuniune ilustrează o tradiție diplomatică europeană de a căuta soluții colective la crize, de la tratatele postbelice până la forumurile moderne privind securitatea continentală.
Întâlnirea „Coaliției celor dispuși” a reunit fizic zece delegați, iar 28 au participat online, inclusiv trimisul special american Steve Witkoff. În contextul blocajului în negocierile de pace, liderii europeni urmau să aibă ulterior o discuție și cu Donald Trump, în timp ce Rusia continuă să refuze ideea unui armistițiu sau a unui acord de pace. Emmanuel Macron a subliniat disponibilitatea Europei de a susține Ucraina, dar a avertizat că fără voința reală a Moscovei orice decizie rămâne greu de pus în practică.
Pe teren, situația rămâne severă. Atacurile rusești din ultimele 24 de ore au provocat cel puțin 15 civili uciși și 26 de răniți în mai multe regiuni ale Ucrainei, cele mai grave pierderi fiind consemnate în Donetsk, cu nouă morți în Kostiantynivka. Forțele Aeriene ucrainene au raportat lansarea a 112 drone Shahed de către Rusia; 84 au fost doborâte, însă restul au lovit ținte în 17 localități, provocând pagube și victime în Herson, Harkov, Dnipropetrovsk și Sumî. Este un memento dur că discuțiile diplomatice se desfășoară în paralel cu confruntările militare.
Pe plan intern și extern, opiniile publice și pozițiile statelor partenere arată semne de incertitudine. Un sondaj din 4 septembrie indică faptul că peste jumătate dintre polonezi se opun aderării Ucrainei la NATO, doar o treime susțin această opțiune, iar restul sunt indeciși. Aceste rezultate apar în contextul unor tensiuni între Varșovia și Kiev pe teme precum agricultură, refugiați și asistență financiară, în ciuda sprijinului militar substanțial pe care Polonia l-a acordat Ucrainei de la începutul invaziei.
Declarațiile actorilor politici importanți aduc nuanțe relevante dezbaterii. Donald Trump a recunoscut că încheierea războiului cu Rusia s-a dovedit mai dificilă decât anticipase și a afirmat că va reacționa în funcție de acțiunile lui Vladimir Putin. Trump urma să discute cu Zelenski pentru a decide pașii următori, iar președintele ucrainean speră la înăsprirea sancțiunilor pentru a-l forța pe Putin să accepte soluții diplomatice. Putin, la rândul său, a declarat că este dispus să se întâlnească cu Zelenski la Moscova, dacă acesta este pregătit, ofertă apărută după ce Trump ar fi solicitat o astfel de întrevedere.
Liderii europeni și oficialii de la Bruxelles privesc realist opțiunile disponibile. Kaja Kallas, responsabilă cu politica externă a UE, a afirmat că o armată ucraineană puternică rămâne cea mai sigură garanție pentru Europa, în condițiile în care Rusia nu pare dispusă să pună capăt conflictului. Ea a subliniat necesitatea continuării sprijinului militar, diplomatic și economic, inclusiv prin instruire, finanțare și echipamente.
Pe de altă parte, Moscova respinge ferm ideea desfășurării de trupe străine de menținere a păcii în Ucraina. Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a catalogat intervenția străină drept fundamental inacceptabilă și subminatoare pentru securitate. Serghei Lavrov și alte voci din Rusia au descris deja prezența unor forțe asociate NATO drept o intervenție militară străină, iar Germania a considerat ideea prematură.
În paralel, Moscova continuă să aplice pedepse aspre împotriva unor ucraineni din teritoriile ocupate sau implicați în acțiuni antiruse. Doi administratori ai unor canale Telegram din Melitopol, controlat de Rusia, au fost condamnați la pedepse de până la 16 ani pentru acuzații precum trădare, spionaj și fapte legate de terorism. De asemenea, Tribunalul Militar rus a condamnat patru prizonieri de război ucraineni la pedepse severe, după ce i-a găsit vinovați de misiuni de sabotaj și recunoaștere.
Pe plan retoric, oficialii ucraineni evidențiază pierderile și limitele avansului rus. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei a afirmat că Rusia a obținut rezultate limitate pe câmpul de luptă de la începutul conflictului, în timp ce pierderile sale sunt uriașe. Zelenski avertizează că cedarea unor teritorii, precum Donbasul, ar deschide noi riscuri, inclusiv amenințări pentru orașe mari precum Harkov sau pentru centrul industrial Dnipro. Mesajul este clar: slăbirea poziției ucrainene ar putea avea consecințe regionale.
Întâlnirea de la Paris a reunit aproximativ 30 de lideri mondiali care discută ce garanții de securitate pot fi oferite Ucrainei în cazul unui armistițiu. Planurile privind contribuțiile militare și descurajarea unor noi atacuri rusești se confruntă, totuși, cu întrebări esențiale despre disponibilitatea unei implicări americane clare. Lipsa unui angajament explicit din partea Statelor Unite încetinește luarea deciziilor, iar alternativa europeană rămâne analizată cu atenție.
Discuțiile, sancțiunile, retragerile sau propunerile de întâlniri la nivel înalt se suprapun cu realități militare și sociale greu de ignorat: victime civile, drone care continuă să lovească localități și condamnări dure în teritoriile controlate de Rusia. În acest context, actorii cheie, Macron, Kallas, Trump, Zelenski, Putin, își joacă rolurile în încercarea de a găsi un echilibru între presiunea diplomatică și măsuri concrete de securitate.
Planurile de garanții de securitate rămân în evoluție, iar modul în care vor fi articulate, prin sprijin militar, construcții diplomatice sau sancțiuni, va influența probabil direcția următoarelor luni. Care ar fi, totuși, combinația optimă între susținere militară, presiune economică și diplomație concretă pentru a crea condițiile unei negocieri reale și durabile?
Fii primul care comentează