Vizita lui Volodimir Zelenski la Paris a readus în prim-plan discuțiile privind viitorul securității europene și căile spre pace între Ucraina și Rusia. De la convorbiri la Palatul Élysée până la reuniunea Coaliției Voinței, liderii occidentali au discutat garanții de securitate, sprijin militar și aspecte practice privind posibilitățile unei soluții diplomatice, teme recurente în istoria postbelică a Europei, când alianțele se refac și se redesenează în contextul unor crize majore.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost primit la Paris de Emmanuel Macron, iar agenda a fost densă: joi urma reuniunea Coaliției Voinței, în format hibrid, condusă de Macron și de premierul britanic Keir Starmer. Subiectul central: pacea cu Rusia și garanțiile de securitate pentru Ucraina. Această Coaliție reunește 31 de țări, printre care și România, și funcționează ca o platformă de coordonare pentru sprijin consolidat împotriva agresiunii ruse.
Macron a afirmat că europenii sunt pregătiți să ofere garanții de securitate pentru Ucraina în ziua în care se va semna pacea, subliniind că angajamentul european a atins un nivel neanticipat. El a evidențiat însă o problemă esențială: sinceritatea Rusiei în privința intențiilor sale. Eliminarea îndoielilor în relațiile internaționale nu este un proces simplu, iar Macron a reamintit că, pe lângă disponibilitatea de a oferi garanții, sunt necesare confirmări concrete din partea părții ruse. În paralel, europenii și aliații intenționează să inițieze o convorbire telefonică cu fostul președinte american Donald Trump, potrivit surselor citate de AFP prin Agerpres.
Zelenski a adoptat un ton mai rezervat: nu vede semne că Rusia ar dori să încheie invazia începută în 2022. Totuși, el a exprimat convingerea că Europa și Statele Unite vor continua să pună presiune pe Rusia pentru a avansa spre o soluție diplomatică. La Palatul Élysée, cei doi lideri au anunțat că vor emite o declarație comună și vor discuta situația de pe câmpul de luptă și pașii practici către o pace durabilă. La întâlniri a participat și președintele Finlandei, Alexander Stubb, iar cancelaria germană a anunțat că Friedrich Merz va interveni prin videoconferință.
Din partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Washingtonul lucrează împreună cu țările europene și cu Kievul la un model de garanții de securitate, care ar urma să fie finalizat în șapte-zece zile după întâlnirea dintre președinții Ucrainei și SUA, programată la Casa Albă pe 18 august. Discuțiile despre garanții au fost alimentate și de întâlnirile recente: pe 21 august Rubio și Andrei Yermak, șeful Biroului Președintelui Ucrainei, au analizat idei pentru un astfel de model, iar pe 22 august, secretarul general al NATO Mark Rutte, în vizită la Kiev, a propus un acord în două trepte, consolidarea forțelor ucrainene și garanții din partea SUA și Europei pentru a descuraja o viitoare agresiune. Totuși, pe 24 august vicepreședintele SUA J. D. Vance a precizat că nu va exista un contingent militar american în Ucraina, ceea ce modifică puțin ecuația practică a sprijinului.
Discuțiile din cadrul Coaliției Voinței privesc nu doar livrări de armament sau fonduri, ci și o arhitectură de securitate mai largă menită să descurajeze amenințările și să ofere o foaie de parcurs pentru stabilitate regională. Se urmărește clarificarea sprijinului financiar și militar suplimentar și stabilirea mecanismelor de reacție rapidă la posibile provocări. Un alt punct important este coordonarea între statele europene, SUA și Ucraina pentru a asigura coerență în răspunsuri și eficiență în implementare. După convorbiri față în față și apeluri telefonice, liderii intenționează să formuleze o poziție comună și documente care să detalieze pașii următori.
Privind temele mai extinse din acest dosar, proiectul de garanții discutat ar putea modifica modul în care se proiectează securitatea în Europa în anii următori. Garanțiile propuse par concepute pe două niveluri: pe de o parte, întărirea capacității militare ucrainene; pe de altă parte, angajamente politice și diplomatice din partea țărilor occidentale menite să descurajeze reluarea ostilităților. Finalizarea modelului de garanții depinde însă de negocierile politice interne și de evoluțiile de pe teren. În termeni concreți, numele participanților (Franța, Marea Britanie, SUA), aparițiile publice ale lui Macron și Zelenski, întâlnirea de la Casa Albă din 18 august și declarațiile oficialilor precum Marco Rubio și Mark Rutte conturează calendarul și actorii principali ai acestei etape.
Nu este vorba doar de armament și bani, ci despre refacerea încrederii, un concept greu de definit, dar cu efecte concrete: cine garantează ce, în ce condiții și prin ce mecanisme de verificare. Dacă se va materializa o schemă clară de garantare, urmează munca dificilă a implementării: cine furnizează la timp, cum se coordonează mecanismele de răspuns și cum se păstrează unitatea politică între cele 31 de membre ale Coaliției Voinței. Ne aflăm într-o fază în care declarațiile publice ar putea deveni, sperăm, instrumente practice de securitate, dar numai dacă toți actorii își respectă angajamentele.
Data întâlnirii de la Casa Albă, 18 august, rămâne un reper concret în calendar; participanții, Macron, Zelenski, Keir Starmer, Marco Rubio, Mark Rutte, conturează harta diplomatică actuală; iar cifra 31, reprezentând statele din Coaliția Voinței, indică amploarea alianței. Modul în care vor fi transpuse în realitate garanțiile de securitate rămâne cea mai complexă, dar și cea mai hotărâtoare parte. Ce crezi că ar trebui să conțină, în termeni clari și verificabili, o schemă de garanții pentru Ucraina?
Fii primul care comentează