Prezent: președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer vor co-preșida pe 4 septembrie 2025, la Palatul Élysée, o reuniune a Coaliției de voință, în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski; România va participa prin videoconferință, reprezentată de președintele Nicușor Dan. Această întâlnire continuă o practică recentă de coordonare europeană pentru sprijin militar și politic acordat Ucrainei, în timp ce disputele privind garanțiile de securitate rămân centrale între Kiev și Moscova.
Coaliția de voință reunește statele care sprijină militar Ucraina și urmărește formularea unei oferte europene solide pentru protecția ucrainenilor în eventualitatea unui acord de pace. Ucraina solicită garanții de apărare în stil NATO și o forță europeană de menținere a păcii, argumentând că, fără aceste măsuri, riscul unei noi agresiuni ruse rămâne concret. Cererea include și angajamente clare din partea unor state europene de a contribui cu trupe sau mijloace și se bazează pe experiențe recente care au modificat percepțiile de securitate la granițele Europei.
De la Moscova, reacția a fost imediată și fermă. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a calificat garanțiile cerute de Kiev drept „garanții periculoase” pentru Europa, susținând că solicitările sunt inacceptabile și că orice intervenție străină pe teritoriul Ucrainei ar submina securitatea regională. Mesajul Moscovei reia argumentul potrivit căruia extinderea Alianței Nord‑Atlantice spre est a fost una dintre cauzele profunde ale conflictului, iar Rusia cere ca preocupările sale să fie luate în seamă în negocieri. În practică, Kremlinul respinge majoritatea condițiilor avansate de partea ucraineană și de susținătorii ei.
Contextul diplomatic include întâlniri recente ale Coaliției: pe 17 august 2025, Macron și Starmer au co-prezidat o reuniune prin videoconferință la care a participat și Zelenski. Atunci, liderii au salutat angajamentul anunțat de fostul președinte american Donald Trump de a oferi garanții de securitate pentru Ucraina, iar Coaliția a subliniat necesitatea unei forțe multinaționale pentru stabilizarea situației, după cum au comunicat oficial britanicii și Palatul Élysée pe canalele lor oficiale.
În spatele acestor negocieri se află tensiuni geopolitice adânci: Ucraina caută protecție eficientă, statele europene încearcă soluții coordonate, iar Rusia respinge orice formă pe care o etichetează drept intervenție străină. Propunerea unei forțe europene de menținere a păcii și solicitarea de garanții de tip NATO deschid discuții complexe despre mandat, componență, legalitate internațională și riscuri operaționale. Aspecte practice, cine participă, cine finanțează, ce statut vor avea trupele, vor trebui clarificate pentru a se ajunge la un acord durabil.
Reuniunea de la Élysée din 4 septembrie va reprezenta, astfel, un test pentru capacitatea partenerilor europeni de a transforma declarațiile politice în angajamente concrete, dar va fi totodată un prilej în care pozițiile ruse vor figura din nou pe agenda discuțiilor. Dezbaterile vor include elemente tehnice și juridice, precum și considerente politice interne ale țărilor implicate, care țin cont de opiniile publice și de riscuri. Pentru România, participarea prin videoconferință semnalează sprijinul pentru inițiativă, dar și o abordare prudentă într-o regiune încă instabilă.
Textul ridică întrebări practice: cum pot fi oferite garanții credibile fără a escalada conflictul; ce rol ar putea avea o forță europeană în condițiile opoziției ferme a Rusiei; și cât de pregătite sunt statele europene să își asume responsabilități militare pe termen lung. Calendarul întâlnirilor interne și declarațiile publice vor arăta dacă Coaliția poate construi rapid un pachet coerent sau dacă discuțiile vor rămâne la nivel declarativ.
Datele esențiale: reuniunea principală este programată pe 4 septembrie 2025 la Palatul Élysée, co-președinți Macron și Starmer, președinte ucrainean prezent Volodimir Zelenski, participare română prin videoconferință reprezentată de Nicușor Dan. Ultima reuniune majoră a avut loc pe 17 august 2025, când au fost menționate și angajamentele anunțate de partea americană conform comunicatelor oficiale ale guvernului britanic și ale Președinției franceze.
Maria Zaharova, de la MAE rus, a criticat planurile ucrainene, afirmând că garanțiile propuse sunt periculoase pentru continent și respingând orice discuție despre intervenție străină în Ucraina. Aceste poziții ilustrează cât de complicată va fi reconcilierea între cerințele Kievului și preocupările Moscovei, chiar dacă istoricul recent de cooperare internațională arată că se poate obține sprijin multidimensional, de la logistică și armament la eventuale misiuni civile sau de stabilizare.
Miza nu este doar militară, ci și politică și juridică: cum se definesc garanțiile, care sunt mecanismele de activare, ce obligații devin obligatorii pentru semnatari și ce garanții pot oferi efectiv statele europene fără a declanșa o reacție militară neașteptată. Negocierile următoare vor implica ambasade, servicii de securitate, miniștri de externe și, nu în ultimul rând, opinia publică a țărilor participante.
4 septembrie 2025 marchează un episod important: Coaliția de voință își continuă eforturile de a concepe o ofertă europeană de protecție pentru Ucraina. Deciziile luate atunci vor afecta atât securitatea imediată a regiunii, cât și traiectoria relațiilor ruso‑europene pe termen apropiat.
Având în vedere rolul menționat al Marii Britanii, Franței și al Statelor Unite în comunicările recente, mecanismele propuse, forță multinațională, garanții de tip NATO, angajamente scrise, vor stabili în practică ce înseamnă sprijin european pentru Ucraina. Cine va plăti, cine va trimite trupe și cum vor fi integrate aceste forțe rămân întrebări deschise. Credeți că miza principală este mai degrabă politică, juridică sau militară?
Macron, Starmer și Zelenski joacă şah; Rusia doar se uită.