Povestea îl are în centru pe Guillermo Ochoa, negocierile sale cu Burgos și modul în care totul s-a încheiat după o cafea la care nu s-a mai ajuns la semnătură. De la viața de portar itinerant la tensiunile din spatele contractelor, episodul scoate în evidență cum clauzele financiare pot transforma o posibilă mutare în doar câteva minute.
Portarul mexican, liber de contract după despărțirea de Avs FS, era într-un stadiu avansat al negocierilor cu Burgos pentru a semna un angajament care i-ar fi sporit șansele de a fi selecționat la Cupa Mondială 2026. Familia lui Ochoa a explicat că motivul pentru care nu a revenit pentru a parafa documentele nu a fost o dispariție misterioasă, ci o modificare unilaterală a termenilor deja conveniți. Concret, Burgos ar fi diminuat oferta inițială și ar fi impus o cotă de 60% din veniturile din publicitate, plus o clauză financiară suplimentară de cinci milioane. Potrivit familiei, aceasta l-a determinat pe portarul experimentat să plece pentru o cafea și să nu revină la masa negocierilor, o decizie mai degrabă calculată decât dramatică.
Reprezentanții clubului au trebuit rapid să găsească o alternativă. În scurt timp l-au convins pe Jesus Ruiz, portar de 28 de ani rămas liber după despărțirea de Racing de Ferrol, să semneze până la finalul sezonului. Pentru Burgos a fost o soluție pragmatică: în locul unei negocieri care părea compromisă, au ales opțiunea care le oferea certitudinea unui goalkeeper disponibil imediat.
Pentru Ochoa miza era clară: menținerea activității la un club competitiv îi creștea șansele de a face parte din lotul Mexicului la Mondialul din 2026, găzduit parțial în țara sa. De-a lungul carierei, Ochoa a trecut prin numeroase echipe, América în Mexic, AC Ajaccio, Málaga, Granada, Standard Liège și Salernitana, iar statutul de jucător liber din această vară îl punea într-o poziție vulnerabilă în fața unor negocieri sensibile la detalii financiare și clauze. Familia a subliniat clar: nu a fost vorba de o plecare intempestivă, ci de o reacție la schimbarea condițiilor agreate.
Cazul reflectă ceva firește legat de latura mercantilă a fotbalului modern: o înțelegere verbală sau un acord precontractual pot fi anulate rapid când apar reajustări financiare. Iar pentru jucătorii aflați în pragul unui turneu major, fiecare procent din venituri din publicitate sau fiecare clauză poate dicta diferența între stabilitate și incertitudine. Pe de altă parte, Burgos a reacționat prompt, asigurându-și un portar și evitând astfel o gaură în lot înaintea debutului sezonului.
Jesus Ruiz semnează pe termen scurt și primește astfel o oportunitate clară de a-și demonstra valoarea. Ochoa rămâne, pentru moment, liber pe piață, iar familia lui veghează ca viitoarele negocieri să respecte termenii agreați anterior. Situația rămâne un exemplu pentru jucători și cluburi: atenția la redactarea și respectarea clauzelor financiare contează la fel de mult ca performanțele de pe teren.
Numele lui Guillermo Ochoa și detaliile privind clauza de cinci milioane și cota de 60% din veniturile din publicitate apar ca elemente centrale ale acestei negocieri. Dvs. ce credeți: ar fi acceptat Ochoa acele modificări dacă ar fi existat alte compensații, sau decizia familiei reflectă o poziție necesară pentru protejarea carierei sale?
pare logic, 60% e mult. la standard liège câștiga ok, dar nu așa. probabil mai bine așteaptă usa 2026, are priza la fani. succes ruiz, băiat bun zic unii prin ferrol 🙂
mda pare clar ca a fost o chestie de bani si nu de caracter nu e prima oara cand ochoa negociaza cu cap si familia e in spate deci si eu as fi facut la fel daca mi-ar schimba cineva termenii aia ultimele minute cine stie poate ar fi acceptat pt o clauza de rezerva sau un bonus la selectia in lot dar 60 la suta din publicitate plus 5 milioane e prea mult si mai ales poti ramane cu imaginea afectata deci bine ca a plecat si a zis pas, simplu, viata de jucator e grea si nu te lasi pacalit pt cateva cafele si vorbe la nervi