Când conducerea sistemului judiciar refuză o întâlnire convocată de ministru, tensiunile latente ies la suprafață. Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, și Elena Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii, au anunțat că nu vor lua parte la reuniunea programată de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru joi, 4 septembrie, la care fuseseră chemate conduceri ale opt instituții din justiție.
Refuzul celor două magistrate survine într-un context tensionat în sistem. Savonea a precizat într-o adresă că întâlnirea, așa cum a fost gândită și mediatizată, seamănă mai mult cu un exercițiu de PR decât cu un dialog real. Ea avertizează că adunarea în același cadru a unor instituții cu roluri și competențe foarte diferite riscă să dilueze specificul fiecăreia și să distragă atenția de la problemele reale ale justiției. În termeni simpli: subiecte esențiale pot degenera în dezbateri generale, fără consistență. Nu este tocmai metoda optimă pentru a soluționa blocaje legate de proceduri, resurse sau organizare.
Invitația transmisă de Radu Marinescu viza discuții practice despre măsuri din Programul de Guvernare 2025-2028 pentru eficientizarea activității justiției civile și penale. Au fost invitați reprezentanții instanței supreme, ai CSM, procurorul general, directorul Institutului Național al Magistraturii, liderii Uniunii Naționale a Barourilor, ai notarilor, ai executorilor judecătorești și directorul Școlii Naționale de Grefieri. Agenda propusă includea subiecte cu aspect tehnic, dar cu impact direct în instanțe: digitalizarea actului de justiție, revizuirea taxelor judiciare de timbru, cu intenția ca acestea să finanțeze investiții în infrastructură, clarificarea procedurilor privind administrarea probelor de către avocați sau consilieri juridici și identificarea unor sancțiuni procesuale eficiente pentru plângerile contravenționale formulate cu rea-credință sau evident neîntemeiate. Totodată, se urmărea găsirea unor soluții alternative pentru a degreva instanțele.
Ministerul a subliniat că, în evaluarea acestor măsuri, va lua în calcul faptul că sunt în Parlament inițiative legislative care ar putea contribui la reducerea duratei proceselor și la eficientizarea activității instanțelor. Printre obiectivele din Programul de Guvernare se numără reducerea timpului de soluționare a cauzelor și punerea în executare mai eficientă a hotărârilor judecătorești. Măsuri importante pentru acest scop includ promovarea instrumentelor alternative de soluționare a litigiilor, crearea unui cadru legal pentru soluționarea la distanță a litigiilor cu profesioniști, introducerea unor proceduri de filtrare a sesizărilor pentru a limita fluxul de cauze care nu necesită intervenție judiciară, generalizarea dosarului electronic și revizuirea normelor procedurale.
Acest conflict de agendă și de percepții reflectă o problemă mai amplă: cum pot fi găsite soluții eficiente când actorii principali pornesc din poziții diferite? Forțarea unei întâlniri „de imagine” poate părea precipitată; dar nici izolarea instituțiilor nu favorizează schimbările practice. Datele relevante rămân cele despre durata medie a proceselor, volumul cauzelor și resursele alocate pentru IT și personal. Numele, Lia Savonea, Elena Costache, Radu Marinescu, și data anunțată, 4 septembrie, arată clar cine e implicat. Unul dintre pariuri este transformarea unor propuneri tehnice, precum dosarul electronic sau filtrarea sesizărilor, în măsuri aplicabile; altul este crearea unui cadru de dialog în care fiecare instituție își păstrează rolul și competențele.
Cum se poate merge mai departe? Un dialog productiv cere, pe de o parte, clarificarea temelor și a responsabilităților, iar pe de altă parte transparență și pași concreți, cum ar fi termene pentru digitalizare sau estimări ale resurselor necesare implementării. Fără astfel de detalii, discuțiile rămân la nivel de intenții. Consolidarea detaliilor în propuneri legislative și asumarea publică de termene și bugete ar oferi repere clare pentru toți actorii. Următorii pași depind de disponibilitatea părților de a trece de la declarații la planuri concrete.
Refuzul conducerii Înaltei Curți și al CSM de a participa la întâlnirea convocată de ministru scoate în evidență tensiuni instituționale și pune sub semnul întrebării dacă o abordare simultană, generală, este adecvată pentru problemele specifice ale fiecărei entități. Care credeți că ar fi pașii realiști pentru ca discuțiile despre digitalizare, taxe judiciare, dosarul electronic și filtrarea sesizărilor să devină proiecte implementabile, nu doar teme de pe agendă?
asta e clar o mascaradă, dar nu zic nu la ideea de digitalizare — fara termene, bani și cine răspunde, rămâne vorbărie goala; vezi să nu iasă iar doar PR, ms.