Vizita unei delegații a Fondului Monetar Internațional la București, condusă de Joong Shik Kang, a reaprins dezbaterile privind starea economiei românești și pachetele de măsuri anunțate recent de Guvern. Istoria relației României cu FMI este îndelungată: de la acorduri de finanțare în anii 1990 până la consultările periodice de azi, instituția rămâne un reper în evaluarea politicilor macroeconomice. În septembrie 2025, misiunea s-a întors pentru evaluări și discuții cu autoritățile locale.
Reprezentanții misiunii FMI s-au întâlnit cu oficiali ai Ministerului Finanțelor, ai Băncii Naționale și ai altor instituții, precum și cu actori din mediul privat și din societatea civilă, pentru a aprecia evoluția economiei și impactul măsurilor recente. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că discuțiile au fost consistente și că misiunea a recunoscut eforturile și angajamentul Guvernului pentru reforme durabile. Pe scurt, nu este vorba doar de a lua măsuri pentru a satisface partenerii externi, ci de a construi o economie mai stabilă, după ani în care deficitul ridicat și gestionarea deficitară a finanțelor publice au erodat baza.
Nazare a mai subliniat că o ajustare voluntară este preferabilă uneia impuse, adică este mai bine să iei măsuri din timp decât să aștepți corecții dure. Aceasta este justificarea oficială pentru pachetele de măsuri care au provocat dezbateri publice aprinse: autoritățile susțin că sunt necesare pentru a reconstrui o fundație economică afectată de deficite mari. Misiunea FMI, potrivit oficialilor, a salutat aceste măsuri, iar ministrul a reiterat acest mesaj în discuțiile cu reprezentanții Fondului.
Este util de reținut că vizita din perioada 3–12 septembrie 2025 face parte din consultările anuale conform Articolului IV, procedură obligatorie pentru toate statele membre. Scopul acestor consultări este examinarea situației financiare și economice a fiecărei țări și formularea de recomandări privind politicile monetare, fiscale și economice pentru asigurarea stabilității și a unei creșteri sustenabile. De menționat că România nu are în prezent un acord de finanțare cu FMI, ceea ce înseamnă că misiunile au caracter evaluativ și consultativ, nu de administrare a unei linii de credit.
Anul acesta nu este prima vizită a lui Joong Shik Kang la București; o misiune condusă de același responsabil a avut loc și în perioada 3–7 februarie 2025. Contextul macroeconomic aduce însă vești mai puțin optimiste: în aprilie 2025, raportul World Economic Outlook al FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere a economiei românești pentru anul curent, de la 3, 3% la 1, 6%. Această corecție explică, parțial, atenția sporită asupra politicilor fiscale și a măsurilor guvernamentale.
Discuțiile dintre autorități și misiunea FMI s-au axat astfel pe stabilitate fiscală, consolidarea finanțelor publice și continuarea reformelor promise. Ministrul a insistat că măsurile adoptate urmăresc consolidarea unei economii reziliente și sănătoase pe termen lung, subliniind necesitatea responsabilității în gestionarea momentului prezent.
Consultările pe Articolul IV rămân un instrument important de monitorizare pentru toate statele membre, oferind un cadru pentru evaluarea politicilor și dialogul cu autoritățile naționale. Pentru public, cifre precum prognoza de creștere de 1, 6% din WEO și datele privind perioadele misiunilor (3–7 februarie și 3–12 septembrie 2025) sunt repere concrete care explică de ce discuțiile economice sunt tot mai frecvente.
Raportul WEO din aprilie 2025, reducerea prognozei de la 3, 3% la 1, 6% și perioada vizitei (3–12 septembrie 2025) sunt elemente care marchează contextul actual. Faptul că România nu are un acord de finanțare activ cu FMI, dar primește vizite de evaluare, subliniază că monitorizarea economică este periodică și preventivă. Cum considerați că ar trebui continuate măsurile de consolidare fiscală pentru a susține o revenire sustenabilă a economiei?
Fii primul care comentează