SALROM reacționează la afirmațiile ministrului Economiei făcute la B1 TV, contestând acuzațiile referitoare la un presupus monopol, pierderi financiare și cheltuieli nejustificate la evenimentul de la Casa Timiș. Răspunsul oficial al companiei naționale de sare oferă date, contextualizări istorice și financiare și solicită responsabilitate în comunicarea publică.
Exploatarea sării în România are o tradiție îndelungată, de la mine folosite încă din secolele trecute până la rolul actual al unei companii de stat în economie. În această lumină trebuie interpretate și declarațiile recente care au stârnit controverse: ministrul Economiei a vorbit despre un „monopol” al SALROM, pierderi ale firmei și despre o cheltuială considerată exagerată la un eveniment din Timiș. SALROM a răspuns punctual și, uneori, cu un ton ironic, dar ferm.
Reprezentanții SALROM solicită, în primul rând, o clarificare asupra termenului „monopol”, subliniind că pe piața internă activează cel puțin zece producători români de sare, dintre care doi dețin licențe pentru zăcăminte naturale, iar pe lângă aceștia există importatori din Egipt, Turcia sau Grecia. Argumentul lor este că piața nu este controlată exclusiv de SALROM și că, de fapt, o implicare activă a ministerului ar putea viza contingentarea importurilor de sare de mare, măsură care ar proteja producția internă. Observația scoate în evidență o dilemă cunoscută în industrie: echilibrul între deschidere și protejarea producătorilor locali.
În privința acuzațiilor legate de pierderi, compania oferă cifre clare pentru ultimii ani: în 2022 cifra de afaceri a fost 498.099.493 lei și profitul 144.492.843 lei; în 2023 cifra de afaceri 482.211.052 lei, profit 157.428.045 lei; în 2024 cifra de afaceri 453.016.633 lei, profit 132.233.997 lei; iar pentru primele cinci luni din 2025 cifra de afaceri este 165.734.359 lei cu un profit de 44.319.421 lei. SALROM accentuează că peste 90% din aceste profituri din ultimii trei ani au fost virate direct la bugetul statului, fapt care contrazice ideea de pierderi și arată o contribuție semnificativă la finanțele publice. Sunt date concrete, care lasă puțin loc pentru ambiguitate.
Referitor la celebra masă de la Casa Timiș, SALROM explică că evenimentul nu a fost doar o masă, ci cina oficială de închidere a Reuniunii Anuale a Producătorilor Europeni de Sare, EUSALT, organizată pentru prima dată în România, cu peste 125 de delegați străini. Costul declarat, 50.390, 34 lei, reprezintă 0, 038% din profitul companiei, iar reprezentanții susțin că a fost o cheltuială justificată pentru consolidarea credibilității României în industria europeană de profil. Transformarea acelui eveniment într-un motiv de scandal, spune comunicatul, înseamnă nu doar denaturarea realității, ci și subminarea prestigiului unei companii strategice.
Un alt aspect discutat este cel al pagubelor de la Salina Praid. Ministrul susține că există prejudicii, iar SALROM răspunde cu o observație istorică: exploatările din secolul al XVIII‑lea, din perioada împăratului Iosif al II‑lea, când extracția a avut loc în valea pârâului Corund în minele Iosif și Paralela, au fost identificate de experți internaționali ca unele dintre cauzele problemelor geotehnice actuale. În mod ironic, compania sugerează că, dacă ministrul intenționează să ceară repararea unor prejudicii istorice, ar trebui, de pildă, să îl cheme în judecată pe împăratul Iosif al II‑lea, nu cea mai profitabilă firmă din portofoliul ministerului. Observația subliniază complexitatea cauzelor fenomenelor geotehnice și responsabilitățile răspândite în timp.
În încheiere, SALROM reafirmă angajamentul pentru transparență, profesionalism și respectarea legii și solicită prudență în declarațiile publice care pot afecta imaginea unei companii strategice și încrederea partenerilor. Mesajul transmite că interesele statului și ale sectorului minier cer o abordare mai serioasă decât campaniile de imagine.
Datele financiare și evenimentul EUSALT au devenit repere importante în această dispută publică. Exemplul cifrelor din 2022–2025 și al sumei legate de cina oficială demonstrează cum detaliile concrete pot influența percepția publică. Cum ar trebui gestionată comunicarea publică în astfel de controverse, pentru ca informațiile exacte să prevaleze asupra retoricii politice?
daaa, iar ei spun ca e totul ok? mie nu-mi iese socoteala, ceva scapă, pt mine e suspicios.