Știrea privind vizita de la Beijing, în care au fost implicați Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, a atras atenția publică prin participarea lor la parada militară din China și prin clarificările oficiale asupra statutului lor. Evenimentul a reaprins discuțiile despre cine este îndreptățit să reprezinte România în exterior și despre semnificația participării foștilor oficiali la manifestări internaționale unde se află lideri controversați.
Guvernul României a transmis pentru Digi24 că nici Năstase, nici Dăncilă nu au reprezentat Executivul în această deplasare la Beijing. Purtătoarea de cuvânt a Cabinetului, Ioana Dogioiu, a precizat că Palatul Victoria nu a primit nicio invitație din partea autorităților chineze și că, conform informațiilor ministerului, niciun reprezentant oficial din București nu a participat. Ea a menționat că de la ambasadă nu a plecat nimeni la eveniment, iar cei doi foști premieri au apărut, după cum se vede în imagini, în calitate personală, nu ca delegați ai Guvernului.
Declarațiile publice au fost însoțite și de poziții politice. Oana Țoiu a afirmat ferm că România nu poate fi reprezentată de politicieni care acceptă să apară alături de Vladimir Putin, subliniind distincția între actul oficial și aparițiile private ale foștilor demnitari. Și ministrul Afacerilor Externe a confirmat, într-un interviu, că ambasada României în China a primit o invitație oficială, dar că nimeni din partea Guvernului nu a asistat la paradă, tocmai pentru a evita asocierea cu practicile lui Vladimir Putin și pentru a păstra distanța instituțională față de astfel de evenimente.
Adrian Năstase a oferit și el un răspuns public, explicând că a participat în calitate de fost demnitar, adică drept persoană privată. Afirmația urmărește să delimiteze prezența sa de orice mandat oficial, însă imaginile cu foști lideri politici alături de președinți precum Xi Jinping, Vladimir Putin sau Kim Jong Un au stârnit critici și întrebări despre efectele acestor fotografii asupra percepției României. Nu este prima dată când apar astfel de discuții; istoria relațiilor internaționale arată că prezențele private ale unor figuri publice la evenimente globale pot fi interpretate politic, mai ales când sunt asociate cu lideri controversați.
Faptul că ambasada a primit invitația, dar nu a trimis reprezentanți oficiali, reflectă și o practică diplomatică cunoscută: participarea la evenimente străine trebuie evaluată nu doar sub aspect protocolar, ci și politic. România a ales, în această situație, să se abțină de la reprezentare oficială, iar foștii premieri au optat să participe ca persoane private, decizie care a generat dezbateri în mass-media și între politicieni. Imaginile au o putere considerabilă în viața publică; o simplă fotografie poate declanșa reacții și interpretări care scapă controlului celui imortalizat.
Dacă luăm în calcul numele implicate, Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, și declarațiile Ioanei Dogioiu sau ale ministrului de Externe, rămâne evident că Guvernul a dorit să se distanțeze de vizita din China la nivel instituțional. Această poziție reflectă preocuparea pentru coerența mesajului extern al statului, în contextul în care liderii prezenți la paradă, precum Xi Jinping sau Vladimir Putin, au greutate geopolitică și simbolică. În același timp, reacțiile publice evidențiază tensiunea dintre dreptul persoanelor private, chiar dacă au deținut anterior funcții înalte, și percepția responsabilității morale sau politice legate de aparițiile lor.
Guvernul susține că nu a primit invitație oficială și că nu a trimis delegați; ambasada a avut o invitație, dar nu a participat; Năstase spune că a fost prezent ca persoană particulară; iar critici politici au semnalat incongruențele și implicațiile imaginii. Toate acestea conturează o discuție despre responsabilitatea reprezentării publice și limitele implicării după încheierea mandatului. Cum vom privi în viitor aparițiile foștilor demnitari la evenimente internaționale la care iau parte lideri controversați?
Fii primul care comentează