Piața globală a tehnologiei pentru educație și a sălilor de clasă inteligente se schimbă rapid: cine beneficiază, ce produse și servicii sunt incluse și unde au loc transformările, previziunile indică o creștere considerabilă între 2025 și 2030, cu un avans pronunțat în Asia Pacific. Din perspectivă istorică, tehnologia a pătruns treptat în sistemul educațional, de la primele calculatoare la platformele adaptive actuale; acum, grație smartphone-urilor și internetului accesibil, învățarea digitală trece din stadiul de experiment în cel de componentă obișnuită a educației.
Studiul MarketsandMarkets estimează că piața EdTech și a sălilor inteligente va atinge aproximativ 197, 3 miliarde USD în 2025 și va urca la 353, 1 miliarde USD până în 2030, echivalând cu o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de 12, 3% în intervalul 2025–2030. Aceste proiecții acoperă perioada 2020–2030 și includ segmente precum soluții, utilizatori finali, tipuri de implementare și regiuni. Un aspect notabil al prognozei este că Asia Pacific ar putea înregistra cea mai rapidă creștere în această perioadă.
Un motor principal al expansiunii pieței este penetrarea extinsă a smartphone-urilor: peste 6, 8 miliarde de utilizatori la nivel mondial creează o oportunitate vastă pentru platformele mobile de învățare. În multe economii în curs de dezvoltare, abordarea mobile-first a devenit modalitatea principală de livrare a conținutului educațional, deoarece accesul la infrastructura tradițională de învățământ este limitat. Rețelele 4G și 5G susțin lecții video în timp real și colaborare interactivă, iar programele guvernamentale sau inițiativele ONG care distribuie tablete cu resurse preinstalate contribuie la democratizarea accesului. Exemple cunoscute de platforme mobile sunt Byju’s, Coursera și Duolingo, care pun accent pe flexibilitate și acces din mers.
Segmentul K-12 (învățământul preuniversitar, de la grădiniță până la clasa a XII-a) este anticipat să dețină cea mai mare cotă de piață în perioada analizată. Școlile adoptă tot mai frecvent table interactive, biblioteci digitale, instrumente de gamificare și sisteme adaptive bazate pe inteligență artificială care furnizează feedback în timp real și materiale personalizate. Investițiile publice în alfabetizare digitală și inițiativele naționale de e-learning urmăresc reducerea disparităților între mediul urban și cel rural și sprijină tranziția către învățare personalizată.
Din perspectiva implementării, segmentul cloud este prevăzut să domine în perioada 2025–2030. Soluțiile cloud, precum platformele LMS și instrumentele colaborative, asigură acces facil la resurse de pe orice dispozitiv conectat și susțin modele flexibile de învățare, inclusiv hibrid și la distanță. Modelul pay-as-you-go atenuează presiunea asupra bugetelor instituțiilor, permițând scalare în funcție de numărul de cursanți sau de cerințe specifice. Totodată, cloud-ul facilitează utilizarea analizelor de date și a AI pentru a livra conținut personalizat și pentru a monitoriza progresul elevilor.
Asia Pacific se remarcă nu doar prin ritmul accelerat de adoptare, ci și prin inovație: realitatea augmentată și cea virtuală sunt tot mai frecvent folosite pentru laboratoare virtuale și simulări, în special în Japonia și Australia, pentru a îmbunătăți predarea disciplinelor STEM. Programe de distribuire a tabletelor în Indonezia sau Filipine cresc accesibilitatea, iar startup-urile locale atrag finanțări semnificative, Ruangguru din Indonezia și Unacademy din India sunt exemple de platforme cu creștere rapidă. Tinerii din regiune, obișnuiți cu jocurile și aplicațiile mobile, reacționează pozitiv la elementele de gamificare integrate în produsele educaționale.
Raportul enumeră și actorii importanți de pe piață: companii globale de publishing și tehnologie precum Pearson, Cisco, IBM, McGraw Hill, Google, Microsoft sau Oracle; furnizori specializați în soluții educaționale precum PowerSchool, Instructure, Kahoot sau Promethean; și platforme emergente sau locale cu vizibilitate mare, cum sunt Byju’s, Yuanfudao, VipKid sau Seesaw. Această combinație între giganți IT și platforme edtech arată o piață în care produsul tehnologic și conținutul pedagogic trebuie să fie strâns integrate.
Pe partea costurilor și a modelelor de afaceri, cloud-ul și opțiunile flexibile de plată ajută instituțiile să gestioneze bugetele, permițând ajustări în funcție de cerere. Interesul pentru soluții ce oferă personalizare prin AI conduce la o cerere crescută pentru platforme capabile să valorifice datele educaționale în mod etic și eficient. În plus, distribuirea de dispozitive subvenționate sau proiectele public-private rămân instrumente esențiale pentru extinderea accesului în zone dezavantajate.
Raportul pune la dispoziție, de asemenea, un volum substanțial de date și grafice: 450 de tabele și 50 de ilustrații în peste 350 de pagini, utile pentru decidenți și investitori care doresc o perspectivă detaliată asupra pieței și dinamicilor regionale. Organizațiile interesate pot solicita mostre sau informații suplimentare înainte de achiziție.
Piața EdTech și a sălilor inteligente se extinde pe mai multe direcții: tehnologie mobilă și 5G, cloud și platforme LMS, adopție accelerată în K-12, investiții publice pentru alfabetizare digitală și inovație regională în Asia Pacific. Toate aceste elemente indică un context în care soluțiile trebuie să fie scalabile, accesibile și capabile să personalizeze procesul de învățare. Rămâne deschisă întrebarea cum se vor integra în timp inovațiile precum AR/VR, AI și laboratoarele virtuale în curricula tradițională și ce efecte vor avea pe termen lung asupra competențelor elevilor. Ce crezi despre extinderea amplă a tehnologiei în școli, avantaje sau pericole?
Interesant, dar mă întreb cine chiar folosește AR/VR în clasele rurale; ai nevoie de net bun și prof bine pregătit, nu doar tablete bagate sub nas copiilor. Și da, mobile-first e ok pt acces, dar atenție la dependența de platforme private: datele elevilor, costurile pe termen lung — cine le reglează? Probabil o combinație public-privat ar fi mai echilibrată, dar fără politici clare rămâne riscul ca inegalitățile să se adâncească, nu să scadă.
interesant dar mie îmi pare că vor rămâne multe inegalități în urma asta vezi, tablete date dar internet prost sau profesori nepregătiți, nu doar techul face minuni
în plus ai și problema datelor elevilor cine le folosește și cum stau cu privacy ul, multe firme străine colectează info, nu e doar despre acces
pt unii e fain învățare personalizată, pentru alții devine o experiență solitară fără bătaie de cap a profesorului live
și ce te faci cu disciplinele practice sau cu cei care învață mai bine față în față daaa, nu totul e rezolvat de o aplicație
totuși 5g și AR pot ajuta la laboratoare virtuale în locuri fără resurse, vezi indonezia sau india unde au crescut platformele locale, chestii utile daca sunt integrate cu programe naționale și training pentru profesori
mi se pare că modelul cloud pay as you go e ok dar atenție la costuri pe termen lung si vendor lock in, adică azi iei o platformă, mâine plătești tot mai mult sau nu mai poți migra datele
un alt risc sunt skillurile digitale false adică să știe lumea să folosească o aplicație dar să nu poată gândi critic sau să scrie coerent, important e curricula să includă gândire critică și media literacy
pe scurt sunt pro tehnologie dar cu condiția să nu fie doar gadgeturi și grafice, trebuie investiții în profesori, conectivitate reală, reglementări pt date și programe adaptate local ca sa nu devină doar iarăși privilegiu pentru unii vezi să nu se transforme în altă formă de excluziune