Cafeaua ne-a însoțit diminețile de-a lungul secolelor, de la cafenelele otomane până la espressoarele din bucătăriile moderne, iar acum apare o întrebare simplă și incomodă: cât de sigură este cafeaua din ceasca ta? Un raport recent al Clean Label Project, citat de foodandwine.com, a examinat zeci de sortimente și ridică semne de întrebare privind contaminanții care pot fi prezenți în boabe, indiferent de etichetă sau preț.
Organizația a testat 57 de produse de la 45 de branduri, căutând metale grele, pesticide, ftalați, acrilamidă și AMPA, un derivat al glifosatului. Rezultatele sunt surprinzătoare: AMPA a fost detectat în toate probele etichetate organic. Aceasta pare paradoxal, deoarece glifosatul este interzis în agricultura ecologică, iar mulți consumatori se bazează pe eticheta „organic” ca pe o garanție împotriva chimicalelor. Molly Hamilton, directoarea Clean Label Project, afirmă că datele studiului contrazic așteptările publicului.
Analiza relevă și alte diferențe notabile. În medie, cafeaua organică conținea cu 5% mai mult AMPA decât cea convențională. Ambalajul are și el un rol: cafeaua în cutie a prezentat până la 66, 9% mai multă acrilamidă decât cea în capsule și 57, 6% mai mult decât cea în pungi. Acrilamida este o substanță cu potențial cancerigen, formată în anumite condiții de prăjire, astfel că modul în care este tratată cafeaua după recoltare nu ține doar de aromă, ci și de expunerea la contaminanți.
Originea boabelor și intensitatea prăjirii influențează nivelurile de substanțe nedorite. Boabele din Africa au avut cele mai scăzute niveluri de toxine în testele Clean Label Project, în timp ce sortimentele din Hawaii au înregistrat cele mai ridicate. În privința prăjirii, variantele dark roast au conținut mai puțină acrilamidă comparativ cu cele light sau medium. Pe de altă parte, capsulele au fost asociate cu cantități mai mari de DEHP, un plastifiant implicat în perturbarea sistemului endocrin, ceea ce sugerează că materialele și tehnologia de ambalare pot influența profilul chimic al unei cești.
Un alt aspect important menționat în raport este lipsa unor reglementări federale în Statele Unite privind contaminanții specifici din cafea. Din acest motiv, cercetătorii au folosit standardele Uniunii Europene pentru evaluarea produselor. Doar câteva mărci au primit premiul de puritate al Clean Label Project; printre ele se numără sortimente de la 365 Whole Foods Market, Starbucks, Dunkin și Illy. Aceasta arată că o cafea cu niveluri mai scăzute de contaminanți nu este neapărat cea mai scumpă.
Organizația a ales să nu publice o listă a celor mai contaminate branduri, explicând că scopul lor este colaborarea cu producătorii pentru îmbunătățirea calității, nu expunerea publică. Mesajul lor este clar: detectarea AMPA în toate probele organice reprezintă un semnal că industria are nevoie de mai multă transparență și de reglementări mai stricte.
În concluzie, deși cafeaua rămâne una dintre cele mai consumate și, în general, una dintre cele mai sigure băuturi testate, acest studiu ne reamintește că alegerea boabelor implică și evaluarea riscurilor. Țara de origine, metoda de prăjire și tipul de ambalaj pot modifica nivelul contaminanților, astfel că informația devine esențială pentru consumatorul care dorește mai mult decât gust.
Illy, Starbucks, Dunkin și 365 Whole Foods Market figurează printre cei care au primit premiul de puritate; raportul a testat 57 de produse și a detectat AMPA în toate probele organice. Tu ai lua în considerare aceste date în alegerea cafelei pe care o cumperi?
eh, eu iau dark roast, mai puțină acrilamidă, zic.
daaa, organic cu glifosat? păi ce naiba, cine controlează?