Povestea disparițiilor din zona Piha, pe coasta de vest a Insulei de Nord a Noii Zeelande, aduce din nou în discuție șase cazuri nerezolvate care au tulburat o comunitate mică în ultimele trei decenii. Aceste cazuri includ dispariția Iraenei Asher, acum 21 de ani, dar și alte cinci persoane dispărute fără urmă în aceeași regiune, iar întrebarea care persistă este dacă există o legătură între ele.
Iraena Asher avea 25 de ani într-o noapte de iarnă furtunoasă când a plecat de la o petrecere din Piha și a sunat la poliție spunând că nu se simte în siguranță. Le-a cerut ofițerilor să trimită polițiști, nu doar un taxi, pentru că nu putea face asta singură. Din păcate, comunicarea s-a pierdut după acel apel. Taxiul trimis de poliție a ajuns la o adresă greșită. Mai târziu, după ora 21:00, Julia Woodhouse și fiul ei au găsit-o pe Iraena mergând singură, îmbrăcată sumar, și au luat-o în casa lor. A făcut un duș, a luat masa și s-a culcat pe canapeaua din sufragerie, cerând totuși gazdelor să nu sune poliția. Câțiva pași mai târziu, după ce a fost văzută de vecini făcând gesturi bizare înspre o lumină stradală, a plecat spre plajă și de atunci nimeni nu a mai văzut-o.
Piha este o așezare cu circa 900 de locuitori care se umple de turiști și surferi pe timpul verii și este recunoscută ca una dintre cele mai periculoase zone din Noua Zeelandă pentru înotători și surferi. Valurile și curenții pot fi ucigători, iar comunitatea a cunoscut numeroase cazuri în care trupuri au fost recuperate după înecuri accidentale.
Pe lângă Iraena Asher, alte cinci dispariții îngrijorează localnicii. În 1992, Quentin Godwin, în vârstă de 18 ani și diagnosticat cu tulburare bipolară, a plecat de acasă în Titirangi și nu a mai fost văzut. În 2012, Cherie Vousden, o mamă de 42 de ani, a dispărut în timpul unei drumeții prin pădurea din apropiere; când a fost văzută ultima oară avea o sticlă de vin la ea. În 2015, Kim Bambus, asistentă medicală de 21 de ani din Auckland, a plecat la alergat și nu s-a mai întors. În 2019, mașina lui Guoquan Wu a fost găsită parcată în Piha, dar el, un tânăr de 22 de ani, nu a mai fost găsit; fosta lui prietenă a declarat medicului legist că Wu avea intenții sinucigașe, dar familia contestă această ipoteză. În 2020, studentul francez Eloi Rolland, în vârstă de 18 ani, a fost văzut ultima oară în drum spre Piha; el își anulase zborul spre Franța și spusese că va aduce nisip negru de pe plaja locului. Pentru niciuna dintre aceste persoane nu au fost găsite haine sau alte rămășițe care să ofere răspunsuri clare.
Concluziile medicului legist variază: în cazul lui Bambus și Wu, verdictul înclină spre sinucidere; Iraena Asher ar fi putut muri prin înec; Vousden ar fi căzut de pe o stâncă; pentru Godwin cauza nu s-a putut determina, iar cazul lui Rolland rămâne deschis. În pofida acestor concluzii, un fost primar din localitatea vecină, Bob Harvey, crede că disparițiile ar putea fi opera unui ucigaș în serie. El ia în calcul faptul că persoanele au dispărut fără bagaje, fără obiecte personale, și că cineva sau mai mulți oameni ar putea ști mai mult decât au spus autoritățile.
Difuzarea documentarului Black Coast Vanishings a reaprins discuțiile. Realizatoarele Candida Beveridge și Megan Jones cercetează cele șase dispariții în patru episoade, intervievează rude și locuitori și adună teorii și mărturii despre mister. Pe lângă povești legate de dispariții, producția scoate la iveală plângeri ale unor femei care susțin că au fost urmărite, drogate și violate în zonă. Aceste relatări îi determină pe unii să ceară reanalizarea cazurilor, în timp ce poliția neozeelandeză spune că nu a primit informații noi care să justifice redeschiderea investigațiilor și că nu există dovezi clare de legătură între incidente.
Reacțiile din comunitate sunt împărțite. Unii consideră documentarul senzaționalist și dăunător, susținând că stârnește teamă și bârfe fără folos; alții cred că a adus la lumină probleme reale care nu au fost investigate suficient. Pentru oameni precum Peter Brown, președintele unui club local de surfing care a participat la recuperări în zonă, rămâne nedumerirea cum de șase persoane pot dispărea și să nu fie găsite nici măcar după luni sau ani. Piha are, statistic, un risc crescut de înecuri accidentale, iar Noua Zeelandă în ansamblu înregistrează rate ridicate de sinucidere în rândul tinerilor, ceea ce complică interpretarea multor cazuri.
Discuțiile publice pun față în față două perspective: una care acceptă concluziile medicilor legiști și apelează la factori naturali sau vulnerabilități personale, și alta care suspectează intervenția unei persoane sau a unui grup cu intenții criminale. Indiferent de ipoteză, cert este că aceste dispariții lasă întrebări deschise și durere pentru familiile care încă așteaptă răspunsuri.
Credeți că o comunitate mică, cu probleme ascunse, poate ține secrete atât de mari fără ca autoritățile să descopere adevărul?
wow, ce poveste… și da, piha aia pare bântuită zău. nu zic neapărat ucigaș în serie, dar faptul că dispar oameni fără haine/lucruri personale e ciudat rau. curenți, nopți geroase, dar tot, sunt chestii la care poliția n-a răspuns clar. documentarul probabil scoate la iveală ce localnicii șușotesc de ani — povești de urmărit, drogat, urmat, chestii care se acoperă. un fost primar care zice ceva, rude care nu cred verdictul medicului legist… par chestii serioase, merită o reanalizare măcar. si da, comunitățile mici pot ascunde multe, fie din frică, fie din protejat pe cineva. mie mi se pare că nimeni nu a pus toate piesele corect la un loc.
da, uneori orașele mici ascund mult. vezi cazul Somerton
ciudat tbh. piha e frumos dar periculos, asta stiam, dar nu stiam de atâtea dispariții la un loc. poate realmente curenții trag multe victime, dar unele chestii sună dubios — tipa găsită în pijama, gente pleacă fără bagaje, mașini lăsate ok..mie îmi sună a ceva neexplicat. documentarele scot la iveală lucruri, uneori forțează autoritățile să verifice mai adânc, deci bine că s-a făcut. dar și poliția zice că nu are probe noi, hmmm. și apropo, statistica NZ pe sinucideri tinere e reala, dar nu le explică pe toate. sper doar să iasă la lumină mai multe date, familiile merită răspunsuri. vezi să nu rămână tot pe offline, e grav.