București, 29 august 2025. Fermieri din Argeș și Prahova au raportat producții solide la rapiță cu hibridul PT315, în jur de 5 tone la hectar. Rezultatele vin din ferme care au lucrat corect terenul, au fertilizat după analize și au ținut aproape de calendarul de tratamente. Pe scurt, hibrid potrivit și tehnologie atentă. Restul e recoltă.
În Prahova, la Berceni, Alexandru Boeru a încheiat sezonul cu 5.325 kg/ha, media pe hibrid. Lucrează 575 ha, din care 131 ha au fost rapiță, iar PT315 a ocupat 105 ha, sămânță tratată cu Lumiposa. A semănat după grâu, în sistem Minimum Tillage, pe 19 august. Fertilizarea a fost decisă pe baza cartării agrochimice: DAP 180 kg/ha la semănat, apoi în primăvară uree 135 kg/ha și sulfat de amoniu 165 kg/ha la început de aprilie. La capitolul protecția culturii, în toamnă a aplicat fungicid pe bază de tebuconazol și 2-3 intervenții cu insecticide pentru afide. Primăvara a început cu tratament la alungirea tijei: fungicid, insecticid de contact și bor foliar. La începutul înfloririi a urmat insecticidul Inazuma și fungicidul Capartis. Recoltat în jurul datei de 10 iulie. Cultura a trecut prin variații de temperatură, un îngheț târziu, ploi serioase și căldură la înflorit, dar s-a ținut bine. Media pe fermă, la rapiță, a ajuns la 4.841 kg/ha din toată cantitatea livrată. Pentru toamnă, fermierul vizează maximum 170 ha cu rapiță, iar circa 90% din suprafață va merge tot pe PT315. Rotarea culturilor e la loc de cinste, iar asta se vede în cifre. Când ai planul clar, nici vremea nu mai pare atât de capricioasă.
În Argeș, la Prograin Argeș, Ion și Cristi Anghel au bifat 5.110 kg/ha cu același hibrid. Lucrează 400 ha în familie și au avut anul trecut 180 ha cu rapiță, semănată după grâu și porumb, în perioada 15-20 august. La fertilizare au mers cu îngrășământ complex 150 kg/ha pe rând, apoi 100 kg/ha nitrocalcar în noiembrie. În toamnă au aplicat un fungicid, bor foliar și două treceri cu insecticide, atât sistemice, cât și de contact. Primăvara a continuat cu două fungicide, două insecticide și două fertilizări: uree 300 kg/ha la jumătatea lui martie și nitrocalcar 100 kg/ha înainte de înflorit. Ploile au ajutat, iar hibridul a răspuns. Recoltarea a fost pe 25 iulie, puțin întârziată din motive logistice, dar producția s-a menținut. Pentru noul sezon, țintesc aproximativ 200 ha cu rapiță și rămân la PT303 și PT315. Când ceva funcționează, nu schimbi din mers, doar calibrezi.
Tot în Prahova, la Târgșoru Vechi, Andrei și Adrian Bucur au ajuns la 4.950 kg/ha. Lucrează 400 ha, iar 85 ha au fost rapiță semănată anul trecut după grâu. Au arat, au discuit, la patul germinativ au pus 8.26.0 în doză de 150 kg/ha, apoi combinator și semănat în fereastra optimă. În toamnă au intrat cu două tratamente: insecticid plus bor, apoi fungicid cu insecticid. Primăvara au aplicat 200 kg/ha sulfat de amoniu în prima parte a lunii aprilie și 150 kg/ha uree la jumătatea lunii. Au urmat trei treceri cu fungicide și insecticide, la una dintre ele încă o doză de bor, plus un biostimulator. Estimarea precipitațiilor de la semănat până la recoltare a fost la aproximativ 500 litri. Hibridul a convins, astfel că pentru toamnă au rezervat 100 ha integral pentru PT315. Când îți iese rețeta, nu mai experimentezi la hectar, ci doar la notițe.
Cum vi se pare combinația dintre tehnologia atentă și alegerea hibridului în rezultatele de mai sus?
Am citit și m-am oprit din scroll, parcă n-am chef azi. Ceva îmi spune că înainte, când bunicu avea doar câteva rânduri de rapiță, se trăia altfel — mai mult timp, mai puțină grabă. acum totul e plan, hartă, doze, cronometru; știu, e profesional, rezultatele sunt bune, dar lipsește mirosul de pământ răscolit de dimineața, conversațiile la poarta curții cu cineva care-ți povestea despre vreme și semănături. mă uit la cifre și mi-e dor de lucruri mărunte: o pălărie uitată pe un utilaj, o cană de ceai rece pe masă, glumele scurte între oameni obosiți. poate-s nostalgic fără motiv, dar parcă fermierii ăștia câștigă tone și pierd ritmul ăla lent care făcea satul viu. na, asta e, tot înainte, dar uneori vreau să opresc timpul.
da, se vede clar că n-are rost sa improvizezi daca ai un hibrid bun + tehnologie corectă. și totuși, chestia cu fertilizări exacte pe baza cartării agrochimice e cheia, nu doar arunci îngrășământ la întâmplare. un sfat simplu din experiență: controlezi ph-ul și banii ăia pe microelemente îți întorc producția, mai ales borul la rapiță. pluși pt rotație și semanat în fereastră optimă, aia salvează mult când vine seceta sau ploaia târzie. personal n-aș miza totul pe un singur hibrid, dar dacă ți-a mers PT315 ok — păstrezi 70–90% și testezi restul pe parcele mici. btw, planificarea la recoltat contează: logistica poate tăia 10% din potențial dacă te blochezi. deci, tehnologie + hibrid = rețetă stabilă, dar ține ochii pe sol și pe calendar, nu doar pe numere.