Când platformele online intră în conflict cu legi străine, efectele ajung rapid în atenția publică. Procesul intentat în SUA de 4chan și Kiwi Farms vizează Regulamentul pentru Siguranța Online din Marea Britanie și solicită unei curți americane să oprească aplicarea acestuia în privința firmelor americane, invocând drepturi constituționale și riscul de a fi obligate să divulge date personale.
În plângere, cele două site-uri susțin că cerințele de evaluare a riscurilor impuse de Ofcom, autoritatea britanică, echivalează cu o formă de constrângere a libertății de exprimare. Ele afirmă că ar fi obligate să ofere informații care ar putea incrimina utilizatori sau chiar platformele, ceea ce, în opinia reclamanților, încalcă al patrulea și al cincilea amendament din Constituția SUA, referitoare la protecția împotriva perchezițiilor și la dreptul de a nu se auto-incrimina, precum și la garanția unui proces echitabil. În plus, 4chan și Kiwi Farms susțin că primul amendament le apără dreptul de a permite utilizarea anonimă a platformelor, motiv pentru care solicită exceptări de la obligațiile Ofcom privind verificarea vârstei. Argumentul legat de anonimat pare totuși mai vulnerabil într-un context global în care cererile de verificare a vârstei sunt tot mai frecvente.
Practic, 4chan urmărește ca o instanță federală americană să blocheze aplicarea OSA pentru companii din SUA, argumentând că lipsa unei intervenții acum ar putea deschide calea unor acțiuni viitoare din partea autorităților britanice, care, susțin reclamanții, încep prin a presa site-urile mai mici, mai vulnerabile financiar, înainte de a viza platforme americane mai mari. Ofcom are termen până pe 25 noiembrie pentru a răspunde în scris la această acțiune. Până în prezent, autoritatea britanică susține că OSA nu reprezintă cenzură, ci un cadru menit să reducă conținutul ilegal sau periculos.
Reacțiile politice în Marea Britanie au fost puternice. Secretarul pentru tehnologie, Liz Kendall, a descris OSA ca pe o „măsură salvatoare” pentru protejarea populației de „colțurile întunecate ale internetului”, argumentând că serviciile online nu mai pot ignora conținutul ilegal care încurajează autovătămarea sau sinuciderea și că sancțiunile trimit un semnal celor care nu elimină astfel de materiale sau nu protejează copiii. Mesajul ei pune accent pe siguranța utilizatorilor tineri și responsabilitatea platformelor.
La Washington, reacțiile au fost la fel de ferme. Președintele Federal Trade Commission (FTC), Andrew Ferguson, a avertizat în august că aplicarea OSA ar putea constitui un exces al legislației britanice și ar încălca legea FTC dacă firmele americane cenzurează utilizatorii pentru a se conforma cerințelor străine. El a subliniat că consumatorii americani nu se așteaptă să fie cenzurați pentru a mulțumi o putere externă și că astfel de practici pot fi înșelătoare. De asemenea, avocatul Preston Byrne a rezumat pentru BBC ideea că cetățenii americani nu renunță la drepturile constituționale doar pentru că primesc un e-mail de la Ofcom.
Discuția ridică întrebări juridice, tehnologice și geopolitice: cum se pot aplica legi naționale într-un internet globalizat, cine stabilește ce este ilegal sau dăunător și în ce măsură companiile private trebuie să implementeze reguli străine în operațiunile lor. Cazul scoate în evidență tensiunea dintre protecția utilizatorilor, în special a minorilor, și libertățile fundamentale ale utilizatorilor și platformelor, plus riscul ca reglementări bine intenționate să producă efecte extraterritoriale neașteptate. Ofcom, 25 noiembrie, Andrew Ferguson și Liz Kendall rămân elemente centrale în acest dosar care ar putea stabili un precedent privind modul în care legile naționale interacționează cu companiile digitale transfrontaliere.
4chan și Kiwi Farms contestă obligații precum verificarea vârstei și raportarea detaliată a riscurilor, iar autoritățile britanice susțin că sancțiunile urmăresc protecția persoanelor vulnerabile. Între aceste poziții se conturează posibilitatea unui conflict juridic transatlantic: companiile americane ar putea fi puse în situația de a alege între respectarea unei legislații străine și apărarea drepturilor constituționale interne. Cazuri ca acesta pot obliga instanțele să clarifice limitele aplicării extraterritoriale a reglementărilor digitale și să definească responsabilitatea platformelor față de norme divergente.
Ofcom, FTC, 4chan, Kiwi Farms, Liz Kendall și termenul-limită, 25 noiembrie, sunt repere concrete într-o confruntare juridică ce implică libertatea de exprimare, protecția minorilor și suveranitatea legislativă. Modul în care aceste valori se vor armoniza rămâne incert, iar deciziile viitoare pot influența felul în care platformele gestionează conținutul pentru utilizatorii din alte state. Credeți că o curte americană ar trebui să blocheze aplicarea unei legi britanice în acest caz?
Fii primul care comentează