Polonia solicită de urgență întărirea apărării pe flancul estic al NATO, după ce drone au pătruns din nou în spațiul aerian românesc, iar autoritățile de la București au răspuns cu măsuri militare. Cererea a fost făcută de ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak Kamysz, imediat după operațiunile aeriene din România, într-un context în care tensiunile de la granița cu Ucraina au crescut vizibil de la începutul invaziei ruse din 2022. Evenimentele ultimilor ani au arătat cât de mult s-a modificat natura amenințărilor: dronele sunt tot mai des folosite pentru a contestă spațiul aerian, iar misiunile NATO de poliție aeriană sunt solicitate mai mult ca niciodată.
Pe scurt, incidentul a pornit când România a depistat mai multe drone care i-au încălcat spațiul aerian; autoritățile au ridicat avioane NATO, iar Germania a trimis Eurofighter din misiunea sa de poliție aeriană pentru interceptare. Mai târziu, două F-16 românești au fost, de asemenea, ridicate după o a doua detecție în județul Galați, iar alte două Eurofighter au intervenit. Piloții NATO au fost aproape să doboare una dintre drone, potrivit declarației ministrului român al Apărării, Ionuț Moșteanu, însă au renunțat pentru a evita riscul unor pagube la sol; decizia evidențiază dilema serioasă dintre apărarea teritoriului și pericolul afectării civililor sau infrastructurii.
Echipele de intervenție au găsit fragmente de dronă fără explozibil atât în România, cât și în Republica Moldova, unde cel puțin șase aparate au intrat în spațiul aerian. În aceeași noapte, drone de origine rusă au lovit porturi ucrainene aflate pe malul opus al Dunării, în apropierea frontierei cu România, ceea ce sugerează o activitate coordonată în zonă. Oficialii polonezi au subliniat necesitatea întăririlor pentru Operațiunea Eastern Sentry, menționând că opt state și-au anunțat deja forțele, dar că procesul trebuie accelerat; aceste afirmații au urmat unei discuții cu ministrul francez al Apărării.
Incidentul raportat marți este al treisprezecelea semnalat de România de la începutul războiului din 2022 și se distinge prin două aspecte: s-a produs în timpul zilei, nu noaptea, și a pătruns mai adânc în teritoriu decât precedentele. Eurofighterele au urmărit o dronă în județul Tulcea până când aceasta s-a întors spre Ucraina, iar apoi aparatele au escortat o a doua țintă spre județul Vrancea, la peste 100 km de graniță. Autoritățile din Tulcea, Galați și Vrancea au emis inițial recomandări de adăpostire, care au fost retrase ulterior după clarificarea situației. România are o frontieră cu Ucraina de aproximativ 650 km, o linie extinsă și greu de supravegheat în fața manevrelor aeriene moderne.
Operațiunea Eastern Sentry este invocată ca motiv pentru grăbirea întăririlor NATO pe flancul estic. Nivelul ridicat al tensiunii arată două lucruri clare: importanța misiunilor de poliție aeriană, precum implicarea Eurofighterelor germane și a F-16 românești, și complexitatea deciziilor atunci când orice interceptare poate provoca pagube la sol. Utilizarea frecventă a dronelor transformă monitorizarea frontierelor într-o provocare continuă pentru aliați, iar răspunsurile trebuie echilibrate între o apărare eficientă și protecția civililor. Ce măsuri pe termen scurt credeți că ar trebui luate pentru a reduce astfel de riscuri la granițele NATO?
Fii primul care comentează