Datele oficiale privind vânzările cu amănuntul din România arată o revenire moderată în octombrie, după o vară marcată de fluctuații puternice cauzate de măsuri fiscale și de reducerea puterii de cumpărare. Este vorba despre evoluția volumului vânzărilor retail la nivel național: în octombrie indicele a urcat cu 0, 9% față de luna precedentă, continuând redresarea începută în septembrie (+1, 3% m/m), dar aceste două luni pozitive nu au compensat prăbușirea de 4, 0% înregistrată în august, când aplicarea mai strictă a cotei TVA a redus consumul într-un context în care puterea reală de cumpărare era deja afectată.
Pe ansamblu, comparația anuală evidențiază o scădere semnificativă: vânzările retail au coborât cu 4, 7% în octombrie față de aceeași lună a anului precedent, cea mai severă contracție de la criza provocată de coronavirus. Pe segmente, alimentele au înregistrat un recul mai pronunțat, minus 6, 9% y/y, iar bunurile nealimentare s-au menținut ceva mai bine, cu o contracție de 3, 3% y/y. Carburantul pentru autoturisme a scăzut și el cu 3, 9% y/y. Aceste diferențe susțin ideea că majorările de taxe și alte măsuri bugetare au avut un impact regresiv: gospodăriile cu venituri mai mici resimt mai puternic scăderea consumului, în vreme ce cele mai bine poziționate rezistă mai mult.
Evoluția pe parcursul anului 2025 arată o dinamică fragmentată: la începutul anului indicele a avut un avans anual de 3, 5%, dar ritmul a încetinit la 1, 9% în trimestrul al doilea și a devenit negativ, minus 0, 2%, în trimestrul al treilea. Aceasta contrastează puternic cu 2024, când vânzările retail au urcat cu 8, 6% y/y într-un an electoral în care guvernul a majorat semnificativ pensiile și salariul minim, menținând în același timp subvenții la energie și un mecanism de plafonare pentru anumite produse alimentare de bază. Diferența ilustrează cum politicile bugetare temporare pot impulsiona consumul pe termen scurt, dar absența unor măsuri similare în 2025 a lăsat consumul privat să slăbească.
Perspectivele pentru 2026 nu prevăd o revenire rapidă a consumului. Veniturile nominale ale gospodăriilor sunt așteptate să crească lent, iar sectorul bugetar nu va avea majorări salariale după ce anul 2025 a fost unul fără creșteri. Pensiile publice nu vor fi indexate cu inflația în ianuarie 2026, iar salariul minim va rămâne neschimbat, decizii care vor afecta direct puterea de cumpărare a unor segmente semnificative ale populației. Chiar dacă inflația ar putea rămâne moderată în trimestrele următoare, combinația dintre venituri stagnante și măsuri fiscale dure sugerează un consum privat mai slab și, prin urmare, o presiune negativă asupra creșterii economice.
Guvernul mizează pe un impuls de creștere generat de investiții, finanțate prin bugetul UE și prin credite garantate de UE, pentru a compensa slăbiciunea cererii interne. Estimările oficiale anticipează o creștere modestă a economiei anul următor, într-un context în care ritmul din 2025 nu va depăși mult 1%. Practic, scenariul propus presupune că investițiile publice și cele private cu susținere europeană ar trebui să mențină pe linia de plutire o economie afectată de regresul consumului privat.
Datele și analizele prezentate mai sus sunt semnate de iulian, contact: [email protected]. Foto: Designer491/Dreamstime.com
Scăderea de 4, 7% a vânzărilor în octombrie reprezintă cel mai important reper statistic menționat. Efectul regresiv al măsurilor fiscale, stagnarea salariilor din sectorul public și neindexarea pensiilor sunt elemente care conturează o explicație clară pentru această cifră. Pe termen scurt, politica guvernamentală pare să transfere povara ajustărilor către consumatori, iar miza rămâne ca investițiile din fonduri UE și creditele garantate să ofere compensarea necesară. Cum considerați că ar trebui echilibrată protejarea bugetului public cu susținerea consumului populației?
Fii primul care comentează