Un soldat nord-coreean prins în Ucraina solicită transferul în Coreea de Sud, afirmă Gyeore-eol Nation United

De ceva timp se vorbeşte despre soldaţi nord-coreeni trimişi să lupte alături de Rusia în Ucraina, iar acum apare informaţia că un al doilea capturat şi-a exprimat dorinţa clară de a se stabili în Coreea de Sud. Istoric, peninsulele despărţite au generat mereu poveşti de fugă şi adaptare, de la primele valuri de dezertări după Războiul Coreean până la cei care au trecut în Sud în ultimele decenii; acum, conflictul din Ucraina a adus o nouă dimensiune acestui fenomen, cu efecte politice şi umanitare.

Organizaţia sud-coreeană Gyeore-eol Nation United, care sprijină dezertorii, a declarat pentru AFP că al doilea soldat nord-coreean capturat în Ucraina a cerut în mod explicit permisiunea de a ajunge în Coreea de Sud. Interviul a avut loc pe 28 octombrie la Kiev, într-un loc păstrat secret, unde cei doi prizonieri sunt ţinuţi în siguranţă. Potrivit lui Jang Se-yul, directoarea grupului şi ea fostă transfugă, la finalul discuţiei ambii bărbaţi i-au cerut producătorului documentarului să-i ducă în Sud şi au rugat-o să promite că se va întoarce după ei. În fotografiile publicate de organizaţie apare unul dintre deţinuţi pregătindu-se să citească scrisori primite de la compatrioţi care trăiesc acum în Coreea de Sud. Filmarea interviului nu a fost încă făcută publică, dar Jang afirmă că aceasta va fi lansată în săptămânile următoare.

Contextul este mai larg: serviciile de informaţii din Coreea de Sud şi din mai multe state occidentale estimează că peste 10.000 de militari nord-coreeni au fost trimişi în Rusia în 2024, mulţi concentraţi în regiunea Kursk, pentru a susţine efortul de război rus în Ucraina. Seul a raportat anterior, în ianuarie, capturarea a doi astfel de soldaţi. Unul dintre ei spusese că îşi doreşte o viaţă normală în Sud când a fost vizitat de un parlamentar sud-coreean în februarie; acelaşi lucru l-a declarat şi celălalt prizonier în timpul interviului din Ucraina.

Problemele pentru aceşti militari nu sunt doar politice, ci şi letale. Conform serviciilor secrete sud-coreene, comandanţii nord-coreeni ar fi ordonat soldaţilor să se sinucidă pentru a evita capturarea, ceea ce face ca perspectiva de a-i trimite înapoi la Phenian să echivaleze cu o posibilă condamnare la moarte. Deputatul Yu Yong-weon, care i-a întâlnit pe cei doi prizonieri, a subliniat acest pericol. Phenianul a recunoscut abia în aprilie că a trimis militari în Rusia şi că unii au murit, dar serviciile sud-coreene consideră că numărul morţilor ar putea fi mult mai mare, în jur de 2.000 de soldaţi.

Din punct de vedere juridic, Constituţia Coreei de Sud consideră toţi coreenii, inclusiv pe cei din Nord, cetăţeni cu drepturi depline. Seul a clarificat că această prevedere se aplică şi prizonierilor capturaţi în Ucraina, ceea ce deschide discuţii sensibile despre ce ar implica integrarea acestor persoane şi despre cum ar putea fi protejate de eventuale represalii dacă ar fi repatriate. Subiectul ridică întrebări esenţiale despre responsabilitatea statelor, angajamentele faţă de prizonieri şi riscurile la care sunt expuşi combatanţii proveniţi din regimuri autoritare.

Analizând datele şi numele implicate, rămâne clar că tema scoate în evidenţă tensiunea dintre drepturile individuale şi calculele geopolitice: estimarea de peste 10.000 de militari, cele două capturi confirmate în ianuarie şi declaraţiile unor oficiali precum Yu Yong-weon pun presiune pe autorităţile sud-coreene şi pe comunitatea internaţională să gestioneze consecinţele umanitare şi legale. O imagine memorabilă e aceea a scrisorilor citite de un deţinut, semn că legăturile personale şi speranţa rămân elemente esenţiale în aceste cazuri.

Filmarea interviului şi fotografiile indică o nevoie evidentă de documentare şi transparenţă; ele pot sprijini evaluarea situaţiei şi luarea unor decizii informate privind azilul sau protecţia. Rămân totuşi întrebări despre siguranţa acestor prizonieri, despre acurateţea estimărilor privind numărul celor trimişi în Rusia şi despre responsabilitatea actorilor internaţionali. Ce se va întâmpla cu soldaţii care vor solicita intrarea în Coreea de Sud, când riscul de represalii la întoarcere este atât de mare?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*