Expoziția dedicată lui Titu Toncian poposește la galeria Quadro din Cluj-Napoca și scoate în prim-plan o etapă mai puțin explorată a artistului, când fotografia devine pentru el un instrument de cercetare a sinelui și a memoriei. Inițiativa face parte din studiul Fenomenul Atelier 35, care reconstruiește viața artistică a generației emergente în anii ’70–’80 și se deschide publicului pe 11 septembrie, rămânând accesibilă până pe 14 noiembrie.
Privită retrospectiv, perioada de la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 poartă în sine spiritul unei epoci în care mijloacele vizuale căutau sensuri ascunse: în timp ce alți creatori din aceeași generație au regândit pictura, performance-ul sau instalația, Toncian transformă fotografia dintr-un simplu act documentar într-un teren de experiment plastic. Expoziția de la Quadro arată această tranziție, o selecție de lucrări în care autoportretul, memoria locului și intimitatea relațiilor revin constant. Fotografiile și scurtmetrajele din acei ani concentrează o privire obsesivă asupra oglinzii, atât ca spațiu concret, cât și ca simbol al reflecției și autocunoașterii.
Lucrările prezentate surprind artistul dialogând cu două tipuri de cadre: natura reinterpretată, aproape arheologică, și spațiul domestic, extrem de intim, ambele desprinse din cotidianul banal. De la proiectul de diplomă la secția de ceramică până la obiectele ceramice și instalațiile ulterioare, Toncian recurge la materiale și tehnici variate pentru a desprinde o geografie a sinelui. Intervențiile desenate, scrise sau pictate direct pe fotografii nu sunt doar ornamente: ele construiesc punți între trup, minte și lume, făcând vizibil un proces interior care devine, în același timp, și o formă de rezistență tăcută în fața limitărilor sociale ale vremii.
Expoziția este curatoriată de Székely Sebestyén, directorul galeriei Quadro, recunoscut pentru activitatea sa de arhivare și promovare a artei moderne și contemporane românești. Demersul Quadro se înscrie în proiectul de cercetare sociologică și istorie orală Fenomenul Atelier 35, inițiativă care adună interviuri, arhive și materiale expoziționale pentru a documenta activitatea unei generații active în Atelier 35. Importanța acestei rețele devine evidentă din modul în care Toncian a colaborat cu filialele locale, în special cea clujeană, și din legăturile constante cu Bucureștiul și alte centre culturale, menținând astfel un circuit viu de dialog între artiști într-o societate marcată de restricții.
Tema autoportretului, recurentă în fotografie și film, construiește o hartă a interiorului: fețe, gesturi, fragmente de spațiu domestic sau peisaje transformate în suport pentru reflecție. În aceste imagini, intimitatea nu este expusă teatral; ea este lucrată cu finețe, aproape arheologic, ca o investigație a memoriei afective. Prin această procedură, Toncian nu doar înregistrează, ci reconfigurează amintirea și identitatea, iar expoziția oferă publicului o perspectivă documentară și analitică asupra unei etape formative din cariera sa.
Proiectul Fenomenul Atelier 35 scoate în evidență nu doar operele, ci și contextul: interviurile și arhiva construiesc o narațiune colectivă despre cum artiștii s-au organizat, au comunicat și au creat comunități în vremuri dificile. Expoziția de la Quadro, curatoriată de Sebestyén, devine astfel o alăturare între investigație istorică și evidențierea unui limbaj artistic particular. Vizitatorul găsește acolo atât material vizual, fotografii, filme, obiecte ceramice, cât și un cadru narativ care clarifică legăturile artistului cu Atelier 35.
Foto: Ipostaze, 1989, Titu Toncian / Galeria Quadro
Expoziția confirmă că fotografia lui Titu Toncian din anii ’70–’80 nu a funcționat doar ca instrument de consemnare, ci ca un laborator al identității și al memoriei. Fenomenul Atelier 35 își propune să păstreze nu doar obiectele, ci și vocile celor implicați, iar Quadro aduce aceste mărturii în atenția publicului printr-un demers documentar susținut. Cei interesați de istoria artei românești contemporane vor descoperi aici atât piese relevante, cât și contextul care le explică. Care imagine din expoziție v-ar interesa cel mai mult să vedeți?
mi-ar plăcea oglinda aia, cu autoportret. pare mai sinceră