Știrile despre drone care patrulează deasupra bazelor militare nu sunt o noutate, dar frecvența lor ridică întrebarea cum se protejează statele europene împotriva unei amenințări tot mai tehnologizate. Theo Francken, ministrul belgian al Apărării, a declarat pentru RTBF despre zboruri neautorizate de drone deasupra bazei Kleine Brogel, din nordul Belgiei, și a afirmat că aceste aparate fără pilot par să colecteze informații privind poziția avioanelor F-16, muniția și alte date cu importanță strategică. Ancheta a fost inițiată imediat după sesizări, iar Francken a accentuat că baza are o importanță crucială pentru apărare: în prezent găzduiește F-16 americane, capabile să transporte arme nucleare, iar pe viitor vor fi dislocate și F-35.
Incidentul de la Kleine Brogel se înscrie într-un val mai amplu de evenimente cu drone în Europa. În ultimele săptămâni au fost raportate drone rusești interceptate și doborâte deasupra Poloniei, o dronă a fost semnalată în spațiul aerian al României, iar pe aeroporturi din Danemarca, Norvegia și Germania zboruri neidentificate au perturbat traficul aerian. Francken nu a declarat explicit că autorii ar fi ruși, dar a sugerat că alternativele sunt limitate și a subliniat asemănările între metodele folosite și cele atribuite Rusiei. El a remarcat că este evident că astfel de acțiuni au rațiuni strategice și că tehnicile utilizate sunt similare cu cele observate în alte state.
Ministrul a mai spus că războiul contemporan se îndreaptă tot mai mult spre conflicte în care drona are un rol central și că Ministerul Apărării trebuie să se adapteze acestei realități. Ca reacție imediată, Francken pregătește un plan de 50 de milioane de euro pentru implementarea unui sistem național antidronă, pe care îl va prezenta săptămâna viitoare. Suma comunicată ar urma să finanțeze tehnologii de detectare, interceptare și protecție a infrastructurilor sensibile, inclusiv a bazelor aeriene.
Cazul Kleine Brogel readuce în discuție o problemă recurentă: cum se împacă dependența de capacități aeriene avansate, F-16 și viitoarele F-35, cu vulnerabilitatea față de aparate mici, dificil de detectat și mult mai ieftine decât sistemele de apărare convenționale. De-a lungul istoriei militare europene, inovațiile tehnologice au forțat statele să regândească doctrinele de protecție; acum, era dronelor impune aceeași necesitate de adaptare rapidă. Un sistem antidronă pe hârtie pare promițător, dar eficiența sa va depinde de integrarea cu rețelele de apărare existente, de o legislație clară privind spațiul aerian și de cooperarea transfrontalieră, având în vedere că zborurile pot traversa rapid frontierele.
Din punct de vedere politic, reacția autorităților belgiene reprezintă și un semnal pentru partenerii NATO: incidentele repetate în regiune cer o coordonare mai strânsă a răspunsurilor și un schimb de informații consolidat. Tehnic, provocarea constă în dezvoltarea unor soluții care să nu afecteze traficul civil și care să fie scalabile, atât ca cost, cât și ca acoperire. Iar pe plan public rămâne problema cum vor comunica oficialii măsurile de securitate fără a provoca panică, dar nici fără a minimaliza riscurile.
Kleine Brogel revine în actualitate, proiectul antidronă de 50 de milioane de euro va fi prezentat săptămâna viitoare, iar Francken a subliniat necesitatea unei pregătiri mai ample. Ce mecanisme concrete de coordonare între Belgia și aliați ar putea face diferența între detectarea timpurie și o vulnerabilitate exploatată?
Fii primul care comentează