Ștefan Pălărie, şeful senatorilor USR, anunţă că partidul va stabili în zilele următoare cine va prelua portofoliul Apărării în Guvernul României, o decizie care, cel mai probabil, va fi luată după alegerile locale din 7 decembrie de la Bucureşti. Schimbările de la vârful Ministerului Apărării readuc în prim‑plan echilibrul între responsabilităţile politice şi cele operaţionale, o temă strâns legată de parcursul României către NATO şi de reformele post‑1990: deciziile politice rămân esenţiale, dar la sol ofiţerii şi comandanţii sunt cei care gestionează situaţiile imediate. Anunţul, făcut în Parlament, marchează o etapă în care USR îşi reaşează poziţiile în coaliţie, în timp ce Guvernul îşi continuă activitatea.
Pălărie a spus că, temporar, atribuţiile ministrului Apărării sunt îndeplinite de Radu Miruţă şi că Guvernul este funcţional, evitând astfel un vid administrativ. El a explicat şi o chestiune tehnică de interes pentru cei care urmăresc subiecte de securitate: în cazul interceptării unor drone pe teritoriul României, decizia operativă nu aparţine ministrului, ci comandantului de misiune, care evaluează circumstanţele şi ia măsura necesară. Desemnarea oficială a viitorului ministru va urma discuţiilor interne din partid şi, foarte probabil, după ziua de duminică când bucureştenii sunt chemaţi la vot.
La decizie vor exista şi consultări cu Nicuşor Dan, iar Pălărie a subliniat că atribuţiile în domeniul apărării şi cele ale diplomaţiei implică prerogative prezidenţiale, motiv pentru care vor avea loc discuţii şi cu Cotroceniul. El a spus că ar prefera un om din interiorul USR, dar a precizat că hotărârea finală aparţine structurilor statutare ale partidului şi că toate opţiunile rămân pe masă; totodată a exclus varianta ca propunerea USR să fie Cătălin Drulă. Contextul este influenţat de demisia lui Ionuţ Moşteanu, iar partidul caută un nume care să îmbine competenţa în domeniu cu acceptabilitatea politică în coaliţie.
Pe lista citată de Digi24 figurează mai multe opţiuni: Bogdan Rodeanu, deputat şi vicepreşedinte al Comisiei pentru Apărare din Camera Deputaţilor; Alexandru Dimitriu, menţionat anterior în negocierile pentru portofolii; Mihnea Motoc, care a condus ministerul în Guvernul Cioloş; Dragoş Tudorache, fost europarlamentar, în prezent apropiat unor direcţii de la Cotroceni şi cu activitate europeană; Sorin Şipoş, senator implicat în controlul SIE; şi Nicu Fălcoi, senator şi membru al Comisiei pentru Apărare. Fiecare dintre aceşti candidaţi are un profil diferit: unii au experienţă parlamentară în comisii de apărare, alţii au trecut pe la minister sau la instituţii europene, iar preferinţele partidelor şi ale preşedinţiei pot influenţa foarte mult decizia finală.
Radu Miruţă asigură în prezent atribuţiile Ministerului Apărării. Miza cea mai amplă este relaţia dintre politică şi autoritatea militară: desemnarea unui ministru depinde nu doar de competenţa tehnică, ci şi de armonia într‑o coaliţie fragilă şi de consultările cu preşedinţia, după cum sugerează dialogul cu Nicuşor Dan şi reticenţa faţă de anumite nume precum Cătălin Drulă; în acelaşi timp, experienţa unor potenţiali candidaţi precum Mihnea Motoc sau Dragoş Tudorache arată că atât circuitul naţional, cât şi cel european intră în calcul. Care credeţi că dintre numele menţionate ar fi cea mai potrivită alegere pentru portofoliul Apărării?
Fii primul care comentează