Știri despre inteligența artificială care reverberează din São Paulo până în Tokyo: un sondaj al IEEE arată că liderii din tehnologie din Brazilia, China, India, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite estimează că AI agentic va atinge adoptarea de masă sau aproape de masă în 2026. Aceasta implică asistenți capabili să ia decizii, să gestioneze sarcini sau să interacționeze cu mai multă autonomie decât asistenții virtuali actuali, un salt comparat de mulți cu trecerea de la telefoanele cu butoane la smartphone-uri, dar aplicat „minții” digitale.
Potrivit studiului, cele mai probabile aplicații civile imediate vor include asistenți personali care sincronizează calendare și gestionează treburile gospodăriei (52%), manageri pentru confidențialitatea datelor (45%), monitorizare a sănătății (41%), automatizarea cumpărăturilor și a sarcinilor casnice (41%) și curatori de știri și informații (36%). Remarcabil este că 91% dintre participanți anticipează o creștere a utilizării AI agentice pentru analiza unor volume mari de date în 2026, ceea ce ar putea genera o cerere substanțială pentru analiști care să verifice acuratețea rezultatelor, transparența proceselor și vulnerabilitățile algoritmilor. Practic, pe lângă roboți vor apărea mai mulți oameni plătiți să le „verifice temele”.
În privința competențelor solicitate, pe primul loc se situează etica în AI (44%, +9% față de anul precedent), urmată de analiza datelor (38%, +4%) și machine learning (34%, +6%). Astfel, pachetul ideal pentru cine vrea un job bun în 2026 nu mai înseamnă doar programare și matematică, include și reguli clare despre cum și când AI poate lua decizii.
Roboții rămân în centrul atenției: 52% consideră că robotică va fi una dintre ariile tehnologice cel mai puternic influențate de AI anul viitor. Alte domenii vizate sunt realitatea extinsă, AR/VR/MR, la 36% și vehiculele autonome la 35%. La nivel industrial, transformările majore prognozate pentru 2026 vizează software-ul (52%), sectorul bancar și financiar (42%), sănătatea (37%) și industria auto și transporturi (32%). În esență, este vorba despre industrii care se bazează intens pe date și procese repetitive, susceptibile de îmbunătățire prin automatizare inteligentă.
Pentru companii, aplicațiile AI cele mai așteptate includ detectarea în timp real a vulnerabilităților de securitate cibernetică și prevenirea atacurilor (47%); accelerarea dezvoltării software (39%); eficientizarea lanțurilor de aprovizionare și a depozitelor (35%); automatizarea serviciilor pentru clienți (32%); activități educaționale personalizate, precum sisteme de tutorat inteligente sau chatboți universitari (29%); accelerarea cartografierii bolilor și descoperirii de medicamente (23%); și automatizarea ori stabilizarea surselor de energie pentru utilități (22%). Pe scurt, AI este percepută ca un instrument transversal, nu doar ca un proiect izolat.
Referitor la forța de muncă, 51% dintre respondenți estimează că între 26% și 50% din joburi la nivel global vor fi augmentate de software AI în 2026. Totodată, aproape jumătate consideră că va fi nevoie de cinci până la șapte ani pentru a construi infrastructura globală de centre de date necesară pentru dezvoltarea și cererea de AI. Un sfert crede că acest build-out se va realiza mai repede, în trei-patru ani, iar 10% sunt mai pesimiști și estimează opt-zece ani sau mai mult.
Date suplimentare și metodologia sondajului pot fi consultate pe site-ul IEEE pentru cei interesați de detalii. Imaginea folosită în rapoarte este creditată Wanan Yossingkum/Dreamstime.com.
IEEE subliniază ținte clare: adoptare largă preconizată pentru 2026, aplicații principale precum asistenți personali și gestionarea datelor, și o creștere a cererii pentru competențe în etică AI, analiză de date și machine learning. Ca exemplu concret, software-ul, sectorul bancar și sănătatea sunt primele trei industrii menționate ca cele mai expuse la transformare; roboții și XR sunt tehnologiile cu cel mai mare potențial de impact. Atenția sporită asupra eticii și verificării rezultatelor indică faptul că tranziția va fi nu doar tehnologică, ci și socială și profesională. Creșterea cererii pentru centre de date rămâne un factor infrastructural critic.
Crezi că piața muncii din România este pregătită pentru această schimbare și ce competențe ar trebui prioritizate în formarea profesională?
Fii primul care comentează