De la indicatorii fumigațiilor industriale din secolul trecut până la harta digitală a calității aerului de azi, Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS) raportează că Europa a înregistrat progrese importante în diminuarea poluanților atmosferici în intervalul 2014–2024, potrivit relatării EFE. Studiul evidențiază că eforturile comune ale autorităților, industriei și cetățenilor în materie de reglementare și reducere a emisiilor produc efecte concrete, deși persistă domenii care necesită atenție suplimentară.
CAMS a realizat o reanaliză a calității aerului combinând modele atmosferice cu observații de la stații terestre și sateliți, aplicând tehnici de asimilare a datelor pentru a obține o imagine cât mai fidelă a evoluției poluanților. Rezultatele indică îmbunătățiri semnificative în majoritatea regiunilor europene, iar concluziile concordă cu Raportul Europe’s Environment 2025 al Agenției Europene de Mediu, care arată tendințe descrescătoare pentru toți poluanții reglementați încă din 2005. Reducerile cele mai pronunțate au fost la dioxidul de sulf, cu o scădere de 85%. Oxizii de azot au avut o diminuare de 53%, compușii organici volatili nemetanici au scăzut cu 35%, particulele fine PM2, 5 cu 38%, iar emisiile de amoniac cu 17%.
Particulele fine PM2, 5 reprezintă un poluant deosebit de periculos pentru sănătate, deoarece particulele foarte mici pot pătrunde profund în plămâni și pot ajunge în sânge, sporind riscurile respiratorii și cardiovasculare. Raportul subliniază că sursele antropice principale ale acestor particule rămân arderea combustibililor fosili în transport și în sectorul energetic, în vreme ce sursele naturale includ incendiile forestiere și transportul de praf. Dioxidul de azot rezultă în mare parte tot din arderea combustibililor fosili și provoacă iritații ale căilor respiratorii, contribuie la formarea ozonului troposferic și la apariția smogului, fenomen alimentat, pe lângă NOx, și de compușii organici volatili. Măsurile europene de control al emisiilor, de la standarde mai stricte pentru autovehicule și centrale, până la reducerea conținutului de sulf în combustibili, par să fi avut efecte palpabile, însă raportul atrage atenția că ozonul de suprafață rămâne cel mai dificil poluant de controlat. Ozonul are o chimie complexă și răspunde la condițiile meteorologice și la sursele naturale, ceea ce impune politici coordonate, monitorizare riguroasă și uneori soluții locale adaptate.
Raportul CAMS evidențiază reduceri clar măsurabile, de exemplu SO2 cu 85%. Aceasta demonstrează că reglementările și schimbările tehnologice pe termen lung pot transforma indicatorii de mediu. În același timp, problema ozonului troposferic și influența incendiilor forestiere sau a prafului arată că nu toate riscurile pot fi soluționate numai prin restricții asupra emisiilor industriale; este nevoie de cooperare între politicile climatice, gestionarea teritoriului și măsuri sectoriale pentru agricultură și transport. Cum considerați că ar trebui armonizate aceste politici la nivel local și european?
Fii primul care comentează