România se îndreaptă rapid spre economia circulară: din ce în ce mai mulți cetățeni iau parte la sistemele de returnare a ambalajelor și consideră reciclarea o responsabilitate personală. Un studiu internațional realizat pentru Every Can Counts arată că ideea reciclării circulare câștigă teren la public, iar în România schimbarea se reflectă în comportamentele cotidiene.
Deposit Return Schemes, sau pe scurt DRS, și-au propus mereu să transforme ambalajele de unică folosință în resurse care revin în circuit. Nu este o noutate, au existat diverse inițiative de colectare și returnare de-a lungul decadelor, dar acum, grație tehnologiei și campaniilor publice, obiceiurile încep să se consolideze. La nivel global, 71% din oameni susțin DRS, iar în România adoptarea este printre cele mai rapide: 9 din 10 persoane declară că participă la sistem, iar 77% aprobă ideea. În plus, 71% dintre români se simt direct responsabili pentru reciclare, cel mai ridicat procent înregistrat în acest studiu.
Când vine vorba de ce contează pentru oameni, comoditatea este prioritară. În România, 41% dintre respondenți ar prefera un proces de returnare mai rapid, iar 38% cer puncte de colectare mai accesibile. De asemenea, 75% afirmă că ar recicla mai mult dacă ar fi o experiență mai plăcută sau dacă ar primi recompense, elemente precum jocuri, aplicații care monitorizează progresul sau mici stimulente. Se pare că transformarea aruncatului într-un gest agreabil sau recunoscut social are efect, cine ar fi zis că reciclarea are nevoie și ea de puțină gamificare?
Studiul, realizat în 16 țări pe peste 16.000 de participanți (1.013 în România), arată și cum este percepută circularitatea. Aproximativ jumătate dintre respondenți asociază ambalajele circulare cu ideea de reciclare repetată (53% în România), iar 57% consideră că ambalajele reciclabile sunt concepute pentru circularitate, în România procentul urcă la 65%. Cu toate acestea, doar 12% dintre români au identificat aluminiul ca fiind cel mai reciclabil dintre ambalajele pentru băuturi, deși datele indică contrariul: dozele de aluminiu sunt cele mai reciclate la nivel mondial, cu o rată globală de reciclare de 71%, comparativ cu 40% pentru PET și 34% pentru sticlă, iar aluminiul beneficiază și de o rată mai mare de reciclare în circuit închis.
Datele oficiale din România, analizate de Every Can Counts pe baza RetuRo, arată o creștere semnificativă: rata de colectare a dozelor de aluminiu a urcat până la 82% în septembrie 2025, iar rata de reciclare a rămas constantă la 75%, de două ori mai mult față de 2022, când media raportată de Comisia Europeană era de 35%. Aceste cifre sunt importante: o doză reciclată economisește până la 95% din energia necesară pentru a produce una nouă din materii prime, iar un ciclu complet de reciclare poate readuce produsul pe raft în aproximativ 60 de zile.
La nivel local, regiuni precum București, Timiș, Cluj, Ilfov și Constanța sunt fruntașe la reciclare, susținute de campanii vizibile și proiecte artistice precum lucrările I CAN din doze ale lui Sergiu Chihaia. Astfel de intervenții ajută la transformarea reciclării dintr-un gest anonim într-o experiență culturală și vizibilă. Totodată, 91% dintre respondenți consideră că producătorii ar trebui obligați să utilizeze ambalaje complet reciclabile sau realizate din materiale reciclate.
Percepția responsabilității variază între generații și între țări: în România 71% cred că responsabilitatea reciclării aparține consumatorilor, urmată de Irlanda (68%) și Marea Britanie și Grecia (64%), în timp ce Polonia înregistrează doar 35%. Susținerea pentru DRS crește odată cu vârsta: 59% dintre Gen Z sprijină sistemele, 67% dintre Millennials, 74% Gen X și 80% Baby Boomers. Astfel, publicul mai în vârstă pare deja convins, iar tinerii văd potențial, dar cer mai multă informare și implicare adaptată.
Studiul evidențiază o lipsă de conștientizare: mai puțin de 2 din 10 respondenți (17% global, 12% în România) recunosc aluminiul ca fiind cel mai reciclabil ambalaj pentru băuturi. Pe măsură ce DRS se extinde, colectarea de înaltă calitate, cu contaminare redusă, ar trebui să amplifice performanța reciclării aluminiului, păstrând materia primă în circuit și reducând cantitatea destinată depozitelor, în prezent 29% din aluminiu se pierde anual.
Comentariile oficialilor subliniază rolul sistemelor de returnare nu doar ca instrumente logistice, ci ca punți între comportament și economia circulară. Raul Pop, secretar de stat la Ministerul Mediului din România, subliniază necesitatea transformării conceptelor mari în acțiuni cotidiene, iar DRS este un exemplu practic. Alexandra Williams, președinta Every Can Counts, remarcă că extinderea DRS va îmbunătăți reciclarea de calitate a aluminiului, iar David Van Heuverswyn, director global al organizației, amintește că munca de educație și informare rămâne esențială.
Studiul Global Recycling Habits and Attitudes 2025 confirmă că problema este considerată majoră: 9 din 10 persoane la nivel mondial consideră deșeurile din plastic la fel de importante ca schimbările climatice. Schimbarea comportamentelor depinde de două elemente concrete indicate în sondaj: comoditate și stimulente. Un alt aspect pragmatic: 71% dintre respondenți susțin ajustarea taxelor de garanție în funcție de dimensiunea recipientului, arătând preferința pentru soluții percepute ca echitabile și eficiente.
DRS și reciclarea aluminiului nu sunt doar subiecte de politici; ele implică bani, timp și gesturi zilnice. România a demonstrat că, odată implementat, un astfel de sistem poate produce rezultate rapide: participare raportată de 90%, rată de colectare a dozelor de aluminiu de 82% în 2025 și rată de reciclare de 75%. Aceasta înseamnă resurse economisite, emisii reduse și, pentru anumite comunități, proiecte vizibile care fac reciclarea tangibilă.
Date esențiale: 9 din 10 români participă la DRS, 77% susțin sistemul, rata de colectare a dozelor a ajuns la 82% în septembrie 2025, iar rata de reciclare este de 75%. 71% dintre români se simt direct responsabili pentru reciclare, iar 75% ar recicla mai mult dacă procesul ar fi mai atrăgător sau recompensator. 91% consideră că producătorii ar trebui obligați la ambalaje complet reciclabile.
Acest tablou evidențiază ce funcționează: reguli clare, infrastructură accesibilă și o strategie de comunicare care transformă un gest util într-un obicei zilnic. Exemplele din România, cifrele RetuRo, inițiativele artistice I CAN și sprijinul ministerului, arată că politici bine puse în practică pot genera schimbări rapide și măsurabile. Cum crezi că ar putea fi făcut procesul de returnare mai atractiv pentru tineri în orașul sau comunitatea ta?
Fii primul care comentează