Există o nouă imagine a energeticii din România: datele pe perioada ianuarie–septembrie 2025 arată schimbări semnificative în producție, importuri și consum, conturând fluxuri diferite față de anul anterior și ridicând întrebări privind dependența și tranziția energetică.
Producția internă de energie primară a coborât la 12.309, 8 mii tone echivalent petrol, cu 349, 5 mii tone mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024, o scădere de 2, 8%. În schimb, importurile au înregistrat o creștere importantă: 13.065, 7 mii tone echivalent petrol, cu 1.750, 0 mii tone în plus, adică 15, 5%. Astfel, România a compensat reducerea producției interne prin achiziții externe mai mari, o tendință vizibilă în structura surselor.
La capitolul țiței se remarcă cea mai mare creștere în termeni absoluți: importurile au crescut substanțial, iar volumul total de țiței a ajuns la 8.825, 9 mii tone echivalent petrol, cu 1.078, 8 mii tone peste nivelul din primele nouă luni ale lui 2024, o majorare de 13, 9%. Importurile de țiței au urcat cu 21, 6%, în timp ce producția internă a scăzut cu 7, 7%. Gazele naturale utilizabile au totalizat 7.799, 3 mii tone echivalent petrol, marcând o creștere de 11, 4%. Notabil este faptul că importurile de gaze au explodat, înregistrând un avans de 63%, în timp ce producția internă s-a redus ușor, cu 1%. Aceste date indică o creștere a nevoii de aprovizionare externă, posibil influențată de prețuri, contracte sau capacități logistice.
Cărbunele net a scăzut cu 3, 5%, până la 1.492, 3 mii tone echivalent petrol. Producția internă de cărbune a avut o ușoară creștere, de 1%, dar importurile s-au prăbușit, diminuându-se cu 50, 9%. Aici apare o schimbare de direcție: mai puține importuri, în timp ce oferta internă rămâne aproape constantă, sugerând că, în anumite segmente, producția locală a preluat o parte din cerere. Energia din surse clasice regenerabile și nucleară, precum hidroelectrică, eoliană, solară, căldura nucleară și electricitatea din import, a însumat 4.649, 4 mii tone echivalent petrol, în creștere cu 5, 5%. Produsele petroliere din import, însă, au scăzut cu 17, 3%, până la 2.574, 8 mii tone echivalent petrol.
Făcând o analiză mai atentă a energiei electrice, resursele totale pentru ianuarie–septembrie 2025 au fost de 51.345, 0 milioane kWh, cu 2.228, 9 milioane kWh peste aceeași perioadă din 2024. Producția termocentralelor a scăzut cu 3, 8%, la 12.163, 8 milioane kWh, iar producția hidrocentralelor a înregistrat un recul semnificativ de 22, 7%, ajungând la 8.865, 6 milioane kWh, o contracție care poate reflecta condițiile hidrologice sau alte limitări operaționale. Centralele nucleare au produs 8.042, 2 milioane kWh, cu o creștere moderată de 0, 9%, menținând stabil aportul nuclear în mixul energetic.
Evoluțiile din regenerabile sunt variate: producția eoliană a scăzut cu 9, 6%, până la 4.186, 0 milioane kWh, în timp ce fotovoltaicele au crescut puternic, cu 37, 7%, la 3.976, 7 milioane kWh, un plus de 1.089, 8 milioane kWh față de anul anterior. Acest lucru confirmă o expansiune clară a solarului, în timp ce eolianul pare mai vulnerabil la fluctuații de exploatare sau la condițiile meteorologice specifice perioadei.
Consumul final de energie electrică a fost de 37.251, 6 milioane kWh, ușor în scădere, cu 0, 4%, față de aceeași perioadă din 2024. Consumul în economie a scăzut cu 1%, în timp ce consumul populației a crescut cu 1, 8%. Iluminatul public a înregistrat o diminuare de 7, 5%, ceea ce poate reflecta măsuri de eficiență sau reglementări locale. Exporturile de energie electrică au avut un avans puternic: 10.520, 8 milioane kWh, în creștere cu 28, 9%, cu 2.361, 2 milioane kWh mai mult decât în 2024. Consumul propriu tehnologic din rețele și stații a urcat ușor, cu 0, 5%, până la 3.572, 6 milioane kWh.
Aceste cifre nu sunt doar statistici; ele oferă indicii clare despre direcțiile strategice și vulnerabilitățile pe termen scurt. Majorarea importurilor de țiței și gaze, combinată cu scăderile în producția hidro și a termocentralelor, sugerează o ajustare a securității energetice și a dependenței externe. Creșterea capacității fotovoltaice semnalează un trend de investiții și instalări noi, în timp ce eolianul și hidro arată variații care pot fi cauzate de factori meteorologici sau de infrastructură. Exporturile mai mari de energie electrică indică faptul că, în anumite perioade, oferta internă a depășit cererea, însă detaliile despre prețuri, contracte și piețele de export rămân esențiale pentru o înțelegere completă a contextului.
Analiza acestor elemente arată că mixul energetic din 2025 este caracterizat de contracții și expansiuni simultane: creșteri substanțiale ale importurilor de hidrocarburi și gaze, consolidarea producției solare, scăderi ale hidroenergiei și schimbări în exporturi. Date concrete, 8.825, 9 mii tone țiței, 7.799, 3 mii tone gaze, 51.345, 0 milioane kWh resurse electrice, 3.976, 7 milioane kWh fotovoltaice și 10.520, 8 milioane kWh export, pot fi folosite ca repere pentru planificare, politici de securitate energetică și decizii de investiții. Rămâne deschisă întrebarea cum se va echilibra dependența de importuri cu dezvoltarea capacităților locale și cu tranziția către regenerabile, o dilemă pentru factorii de decizie și pentru piață. Ce opțiune ți se pare prioritară: consolidarea producției interne, diversificarea furnizorilor externi sau accelerarea proiectelor fotovoltaice greenfield?
Fii primul care comentează