Compania RBX a dat în judecată Spotify, acuzând platforma că permite practici de streaming fraudulos care umflă artificial numărul de redări și afectează plățile către artiști. Procesul se concentrează în special pe așa-numiții vânzători de boturi și pe utilizarea rețelelor private virtuale pentru a ascunde sursa redărilor, iar disputa publică a reaprins dezbaterile privind verificarea autenticității consumului de muzică online.
Problema nu este una nouă: odată ce serviciile de streaming au devenit principala sursă de venit pentru muzicieni, au apărut și metode sofisticate de manipulare a cifrelor. RBX susține că Spotify ar tolera desfășurarea la scară largă a acestor scheme. Reclamația menționează „Bot Vendors”, programe care imită comportamentul uman și generează conturi ce par reale, tocmai pentru a evita detectarea. Potrivit plângerii, operatorii ar folosi VPN-uri pentru a masca locația redărilor, iar Spotify, exercitând o diligență rezonabilă, ar putea depista anomaliile geomapate, de exemplu, fluxuri masive care par să provină din zone cu populație insuficientă pentru a le justifica.
RBX oferă exemple concrete, inclusiv date legate de artistul Drake. Într-o perioadă de patru zile din 2024, ar fi fost înregistrate cel puțin 250.000 de redări pentru piesa No Face care figurau ca având origine în Turcia, dar ar fi fost geomapate fals în Regatul Unit prin coordonarea VPN-urilor, se arată în document. În plus, plângerea afirmă că multe conturi care redau muzica lui Drake sunt concentrate în zone fără adrese rezidențiale, iar volume uriașe de streamuri, chiar sute de milioane, ar proveni din astfel de locuri. Un alt semnal de alarmă este mobilitatea imposibilă a unor conturi: geohash-urile indică faptul că aproape 10% din redările lui Drake provin de la utilizatori care ar fi călătorit cel puțin 15.000 de kilometri într-o lună, precum și deplasări între piese consecutive care acoperă mii de kilometri în câteva secunde, situații comparate cu „călător independent la viteza luminii”, dacă ar fi posibile.
RBX afirmă că Spotify ar putea diminua semnificativ aceste activități, de exemplu eliminând posibilitatea înregistrării conturilor gratuite susținute de publicitate fără verificare cu card bancar. Motivația invocată de reclamant este una economică: platforma ar avea interes să închidă ochii, deoarece numerele mari de redări îi sporesc atractivitatea comercială și percepția de succes a conținutului oferit. Spotify, pentru partea sa, a respins ideea că ar profita la scară largă de pe urma fraudei, susținând că investește constant în sisteme care detectează și sancționează redările false, inclusiv prin eliminarea redărilor false, reținerea royalty-urilor și aplicarea de penalități.
Dincolo de acuzații, cazul aduce în discuție câteva teme esențiale pentru muzică și tehnologie: modul în care valoarea artistică este tradusă în cifre, responsabilitatea platformelor în verificarea traficului și impactul acestor practici asupra artiștilor, agențiilor de management și industriei în ansamblu. Discrepanța aparentă între capacitatea tehnică de a detecta fraudele și motivele pentru care anumite măsuri nu sunt adoptate imediat ridică întrebări despre priorități și costuri. Exemplele citate, Drake, piesa No Face, cifre precum 250.000 de redări sau „peste o sută de milioane de streamuri” provenind din zone improbabile, contribuie la înțelegerea dimensiunii problemei fără a recurge la termeni tehnici inaccesibili.
Elementele concrete din acest dosar sugerează două direcții practice: îmbunătățirea metodelor de verificare a identității conturilor și o transparență sporită în raportarea originii redărilor. Cu nume ca Drake și cifre mari în discuție, atenția publică se îndreaptă spre responsabilitatea platformelor față de artiști și consumatori. Cum s-ar schimba situația dacă verificarea conturilor ar include cerințe minime de autentificare sau dacă rapoartele geomapate ar fi publice pentru audit independent? Aceste propuneri nu sunt pur teoretice; ele se bazează pe date reale din plângerea RBX și ar putea influența decizii viitoare în industrie.
Crezi că verificările mai stricte la înregistrare și transparența raportării geolocate ar reduce semnificativ streamingul fraudulos?
Fii primul care comentează