O echipă de cercetători japonezi a studiat, într-o companie din Japonia, cum alegerile la prânz pot influența un indicator important legat de riscul de hipertensiune, potrivit Mediafax. Cercetarea pune în legătură o practică străveche, utilizarea sării pentru conservare și aromatizare, cu soluții actuale: reducerea aportului de sodiu și creșterea celui de potasiu pentru a echilibra raportul sodiu‑potasiu, cu efect asupra tensiunii arteriale.
Tensiunea arterială reflectă presiunea din artere și rămâne un factor major pentru bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale când este persistent crescută. În 2023, hipertensiunea arterială a fost menționată ca factor principal sau secundar în 664.470 de decese în Statele Unite, un semnal al impactului său la scară largă. Pe lângă predispoziția genetică, stilul de viață, sedentarismul, stresul, consumul de alcool și fumatul, influențează tensiunea arterială, iar alimentația joacă un rol esențial. Sodiul, folosit de secole pentru conservare și gust, este necesar, dar în exces crește riscul de hipertensiune. Potasiul, în schimb, favorizează eliminarea surplusului de sodiu, astfel că nu e vorba doar de cantitatea de sodiu consumată, ci și de raportul dintre sodiu și potasiu.
Studiul privat japonez a inclus 166 de angajați, 102 bărbați și 64 de femei, cu vârsta medie de 44 de ani, care luau prânzul regulat într-una din cele două cantine ale companiei. Designul a fost crossover: două perioade a câte patru săptămâni, una de intervenție și una de control; jumătate dintre participanți au început cu intervenția și apoi au trecut la control, iar cealaltă jumătate invers. În perioada de intervenție, mesele din cantină au fost pregătite cu condimente sărace în sodiu și îmbogățite cu potasiu. S‑a folosit inclusiv un înlocuitor de sare compus din 75% clorură de sodiu și 25% clorură de potasiu, iar meniurile au păstrat feluri tipice bucătăriei japoneze, precum supa miso și tăițeii. Pentru a suplimenta aportul de potasiu, cantinele au oferit lapte și iaurt, produse mai puțin tradiționale în meniul japonez, dar practice ca sursă de potasiu, iar participanții au fost rugați să aleagă un produs lactat la fiecare prânz de lucru în timpul perioadei de intervenție.
Celelalte mese din timpul zilei și weekendurile au rămas fără restricții, la fel ca toate mesele din perioada de control. Cercetătorii au strâns date inițiale și periodice, precum indicele de masă corporală, tensiunea arterială, nivelurile urinare de sodiu și potasiu și detalii despre mesele luate în cantină. Participanții au raportat și dacă fumează, dacă consumă în mod obișnuit lactate, dacă urmează o dietă cu conținut redus de sare sau dacă iau medicamente pentru hipertensiune.
Rezultatele au arătat că, după perioada cu reducere a sodiului și creștere a aportului de potasiu, raportul sodiu‑potasiu din organism s‑a ameliorat: sodiul urinar a scăzut, iar potasiul a crescut semnificativ. Această modificare a raportului a fost asociată cu schimbări ale tensiunii arteriale, sugerând că intervențiile asupra meniurilor din cantine ar putea fi o strategie eficientă la nivel de populație pentru diminuarea riscului asociat unui raport nefavorabil sodiu‑potasiu. Studiul indică faptul că ajustări relativ simple, condimente cu mai puțin sodiu, înlocuitori parțiali de sare și includerea produselor lactate, pot influența biomarkeri importanți pentru sănătatea cardiovasculară.
Sursele de potasiu nu se limitează la lactate: fructe și legume precum bananele, cartofii, cartofii dulci, avocado, legumele cu frunze verzi, dovleacul, morcovii și roșiile, dar și nucile, leguminoasele și somonul furnizează cantități semnificative de potasiu. E adevărat că sarea îmbunătățește gustul, iar trecerea la rețete mai puțin sărate poate fi mai ușoară dacă se face gradual, permițând papilelor gustative să se adapteze fără compromisuri majore culinare.
Supa miso a fost folosită în studiu ca exemplu de preparat japonez adaptat pentru a reduce conținutul de sodiu și a crește aportul de potasiu. Raportul sodiu‑potasiu rămâne o țintă utilă pentru intervențiile alimentare și controalele medicale, iar schimbările practice pot include atât ajustări ale condimentelor, cât și alegerea alimentelor bogate în potasiu precum laptele, iaurtul, bananele sau somonul. Ce părere ai: ai fi dispus să încerci variante cu mai puțină sare la prânz la birou dacă ți s‑ar oferi opțiuni bogate în potasiu?
Fii primul care comentează