De secole oamenii privesc locuri ciudate de pe hărţi şi se întreabă cum s-ar putea adapta viaţa acolo; acum acea curiozitate iese din atlas şi ajunge pe teren. În această săptămână, o echipă de cercetători americani de la Two Frontiers Project a sosit în Geoparcul Global UNESCO Buzău Land din România pentru a investiga microorganisme care supravieţuiesc în medii extreme, de la fântâni cu sulf şi petrol până la izvoare saline şi emisii de metan.
Proiectul vizează două direcţii majore: pe de o parte, înţelegerea microbilor capabili să consume metan şi dioxid de carbon, cu posibile aplicaţii în soluţii pentru criza climatică; pe de altă parte, examinarea modului în care viaţa ar putea fi susţinută în condiţii asemănătoare celor de pe alte planete. Studiul de faţă, finanţat de Seed Health, continuă munca începută vara aceasta în Marea Tireniană, unde aceeaşi echipă a analizat comunităţi microbiene din jurul vulcanilor de noroi.
Pe teren sunt patru cercetători şi un fotograf documentarist, iar probele vor fi procesate într-un laborator mobil instalat la centrul pentru vizitatori GeoGate, sediul geoparcului. Echipa va preleva mostre de la Vulcanii de Noroi, din Valea Râului Sărat şi din zonele din jurul satului Colţi, locuri care reflectă o paletă geologică rară: emisii de metan la suprafaţă, izvoare bogate în sulf sau petrol şi ape foarte saline. Vulcanii de noroi, pentru cei care nu i-au văzut, sunt conuri care „erup” noroi şi gaze, creând un peisaj ce pare venit de pe altă planetă, dar rămâne 100% terestru.
Braden Tierney, microbiolog cu doctorat de la Harvard Medical School şi director executiv al Two Frontiers Project, explică că microbii au o capacitate surprinzătoare de a-şi modifica mediul ca să supravieţuiască. Ei prosperă în locuri reci, la presiuni mari sau în ape extrem de sărate, folosind compuşi pe care i-am considera inutili sau chiar toxici, rescriind astfel constant regulile supravieţuirii. Această plasticitate microbiană este ceea ce atrage interesul atât pentru aplicaţii climatice, cât şi pentru implicaţiile privind viaţa extraterestră.
Răzvan-Gabriel Popa, director general al Geoparcului Global UNESCO Buzău Land, spune că colaborarea subliniază relevanţa ştiinţifică în creştere a regiunii. Interesul geologilor, biologilor şi al altor specialişti a sporit de când Buzău Land a primit desemnarea UNESCO în 2022, iar trăsăturile locale ar putea conduce la descoperiri cu ecou internaţional.
Geoparcul Global UNESCO Buzău Land a primit desemnarea UNESCO în 2022. Legătura dintre lucrările din Marea Tireniană, finanţarea Seed Health şi laboratoarele mobile de la GeoGate arată cum cercetarea modernă combină expediţii pe teren, tehnologie portabilă şi colaborări interdisciplinare. Nume precum Braden Tierney, locuri precum Colţi şi Vulcanii de Noroi sau finanţatorul Seed Health devin repere concrete într-o poveste despre cum înţelegerea microbilor poate influenţa soluţii climatice şi idei despre viaţa dincolo de Terra. Ce crezi că ar putea descoperi următoarea expediţie în aceste peisaje aparte?
Fii primul care comentează