Indicele BCR Romania Manufacturing PMI a scăzut la 47, 2 în noiembrie, de la 47, 6 în octombrie, indicând o continuare a contracției activității din sectorul manufacturier din România. După tranziţia economico-socială post-1989 şi integrarea în piaţa europeană, astfel de variaţii sunt frecvente, iar evoluțiile recente subliniază cât de mult depind unitățile de producție locale de cererea externă şi de politicile economice din Germania şi din UE.
Diminutivarea indicelui semnalează nu doar o scădere a producției, ci şi o temperare a comenzilor noi: atât subindicele producției, cât şi cel al comenzilor noi s-au înrăutățit uşor faţă de octombrie şi notable faţă de septembrie, când indicele era aproape de pragul neutru de 50 de puncte. Singurul aspect al PMI care a avut un semnal pozitiv a fost timpul de livrare al furnizorilor, însă specialiștii atenționează că acesta pare invers corelat cu dinamica comenzilor şi a producției, reducându-i valoarea predictivă; în practică, livrările mai rapide nu sunt urmate de o cerere mai mare, ci par să reflecte mai degrabă o retragere a activității.
În ceea ce priveşte producţia industrială, datele arată o situaţie relativ stabilă comparativ cu anul precedent, dar cu o uşoară scădere medie de 0, 7% pe ultimele 12 luni, în timp ce ritmul anualizat s-a ameliorat faţă de perioadele de înrăutăţire mai pronunţată din anii anteriori. Doar în al treilea trimestru s-a consemnat o creştere de 0, 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un semnal modest de redresare în acord cu ameliorarea uşoară a PMI. Dacă tendinţele actuale persistă, Erste Group Research estimează că 2025 ar putea marca al treilea an consecutiv de scădere anuală a producţiei industriale, ceea ce ar exercita presiuni asupra lanţurilor valorice şi asupra ocupării forţei de muncă.
Privind spre viitor, analiştii austrieci iau în calcul factori favorizanţi: investiţii semnificative în securitate la nivelul UE şi pachetul german de stimulente fiscale pentru infrastructură şi cheltuieli de apărare ar putea stimula producţia industrială europeană. Pentru companiile româneşti, cererea externă rămâne determinantă; o revigorare a comenzilor din Germania şi din alte pieţe ar putea transforma semnalele modeste de acum într-o creştere reală anul viitor. Pe scurt, perspectiva depinde de combinaţia dintre sprijinul politic extern şi capacitatea industriei locale de a valorifica oportunităţile.
Indicele BCR Romania Manufacturing PMI de 47, 2 evidenţiază presiunea persistentă asupra sectorului manufacturier şi dependenţa sa de cererea externă. Evoluţia de +0, 9% în trimestrul trei şi prognoza Erste Group Research pentru 2025 indică faptul că schimbările sunt subtile şi sensibile la politicile externe, precum investiţiile UE în securitate sau stimulentele germane pentru infrastructură şi apărare. În acest context, monitorizarea comenzilor noi şi a ritmului livrărilor rămâne esenţială pentru a anticipa o posibilă revenire. Ce credeți că ar fi mai eficient pentru companiile românești: adaptarea rapidă la cererile externe sau o strategie de diversificare pe pieţele interne?
Fii primul care comentează