De secole, templele budiste din Thailanda nu au fost numai locuri de rugăciune: ele funcționează și ca puncte de sprijin pentru comunitate, locuri unde se rezolvă probleme practice legate de viață și de trecere. Un templu situat la periferia Bangkokului a devenit viral după ce a publicat pe pagina sa de Facebook un videoclip în care apare o femeie întinsă într-un sicriu alb, așezat pe platforma unei camionete, mișcându-și ușor brațele și capul, spre stupefacția personalului. Pairat Soodthoop, directorul general și financiar al templului, a declarat pentru Associated Press că bărbatul care a adus femeia, fratele ei, venise din provincia Phitsanulok cu intenția de a o incinera; femeia avea 65 de ani și fusese imobilizată la pat aproximativ doi ani, starea ei agravându-se până când, potrivit familiei, părea că nu mai respiră cu două zile înainte. Fratele a pus-o în sicriu și a parcurs apoi în jur de 500 de kilometri până la un spital din Bangkok, unde ea își exprimase anterior dorința de a dona organe. Spitalul a refuzat oferta de donare pentru că lipsea un certificat oficial de deces, iar când fratele a contactat templul, care oferă servicii gratuite de incinerare, și acesta a solicitat același document. În timp ce personalul explica procedurile pentru obținerea certificatului, au auzit bătăi ușoare din interiorul sicriului și au cerut deschiderea acestuia; după evaluare au constatat că femeia manifesta semne de viață și au trimis-o la un spital din apropiere pentru îngrijiri. Abatele, potrivit lui Pairat, a anunțat că templul va suporta cheltuielile medicale. Situația a stârnit uimire și îngrijorare, dar și întrebări practice despre cum se împacă dorințele personale cu procedurile birocratice și cu rolul instituțiilor religioase în gestionarea momentelor critice.
Cei 500 de kilometri reprezintă distanța parcursă de frate pentru a ajunge la spitalul din Bangkok. Cazul pune în discuție procedurile medicale, documentele oficiale și cât de pregătite sunt instituțiile pentru situații ambigue. Implicarea templului, care a acceptat să acopere cheltuielile medicale, ilustrează și modul în care autoritățile religioase continuă să joace un rol social semnificativ.
Ce părere aveți: ar trebui simplificate procedurile pentru donarea de organe și certificarea deceselor, sau riscurile administrative justifică pașii în plus?
Fii primul care comentează