Nigeria răspunde includerii sale de către Statele Unite pe lista țărilor cu probleme privind libertatea religioasă, asigurând că va continua lupta împotriva extremismului și va proteja toți cetățenii, indiferent de credință sau origine. Tema libertății religioase a fost întotdeauna sensibilă în istoria modernă a statelor multietnice: de la conflictele europene din secolul XIX până la tensiunile actuale din zonele bogate în resurse, menținerea echilibrului între securitate și drepturile individuale rămâne dificilă. Cazul Nigeriei readuce în prim‑plan întrebarea cum coabitează diversitatea religioasă cu presiunile politice externe și cu amenințările teroriste interne.
Ministerul de Externe de la Abuja a reacționat decis, afirmând că guvernul federal va apăra toți cetățenii, indiferent de rasă, credință sau religie, și că diversitatea este o forță a națiunii. Anunțul survine după ce, vineri, Donald Trump a declarat includerea Nigeriei pe lista Countries of Particular Concern, o categorie folosită de administrația americană pentru state considerate responsabile de încălcări ale libertății religioase. Pe aceeași listă apar și China, Myanmar, Coreea de Nord, Rusia și Pakistan. Astfel, decizia americană plasează Nigeria alături de state pe care Washingtonul le consideră problematice în privința drepturilor religioase.
Fostul președinte american a susținut într‑o postare că creștinismul se află sub o amenințare existențială în Nigeria și a pretins că mii de creștini ar fi fost uciși de islamiști radicali, fără a furniza dovezi publice care să susțină afirmația. Astfel de declarații pot intensifica tensiunile interne și pot complica cooperarea diplomatică, mai ales într‑un stat atât de eterogen precum Nigeria.
Nigeria este cea mai populată țară din Africa și principalul producător de petrol pe continent. Populația cuprinde peste 200 de grupuri etnice, cu majorități creștine în anumite regiuni și musulmane în altele. Deși au existat perioade îndelungate de conviețuire pașnică, conflictele interetnice și religioase reapar frecvent, adesea alimentate de competiția pentru pământuri și resurse. Resursele naturale, în special petrolul, aduc atât bogăție, cât și presiuni care pot dezechilibra contextul local.
Problema securității este agravată de activitatea grupărilor armate: de peste 15 ani, Boko Haram și ramura sa, Statul Islamic din Africa de Vest, destabilizează nord‑estul Nigeriei. Ciocnirile armate și atacurile au provocat zeci de mii de morți; majoritatea victimelor din acea zonă au fost musulmani. Aceste date subliniază că tabloul violenței în Nigeria nu se reduce la o simplă linie religioasă, ci include factori locali, economici și politici care diferă de la o regiune la alta.
Decizia americană are efecte multiple: pe plan diplomatic, poate tensiona relațiile bilaterale și influența asistența sau cooperarea în domenii precum securitatea și dezvoltarea. Pe plan intern, etichetarea externă privind libertatea religioasă poate fi exploatată în discursuri politice sau de grupări care încearcă să valorifice nemulțumirile. În plus, declarațiile publice fără probe solide pot întreține dezinformarea și polarizarea socială.
Statele, ONG‑urile și organizațiile internaționale urmăresc cu atenție aceste evoluții, deoarece protejarea libertății religioase se intersectează cu drepturile fundamentale, stabilitatea regională și eforturile de combatere a extremismului. Gestionarea acestor probleme necesită politici publice nuanțate, transparență în raportare și dialog între comunități, nu doar poziții retorice externe.
Nigeria se confruntă cu o realitate complexă: diversitate demografică, resurse importante și amenințări armate persistente. Situația arată cum pot fi interpretate foarte diferit problemele de securitate și drepturile religioase de către actori interni și externi. Ce măsuri concrete ar trebui să prioritizeze autoritățile nigeriene și partenerii internaționali pentru a îmbina protecția drepturilor religioase cu eforturile reale de securitate?
Fii primul care comentează