Negocierile de pace pentru Ucraina au revenit în prim-plan după întâlnirile de la Miami dintre emisarul Casei Albe Steve Witkoff, Jared Kushner și negociatorii ucraineni; aceștia urmează să îi prezinte luni, în detaliu, proiectul convenit lui Volodimir Zelenski. Situația amintește de încercările anterioare de mediere internațională, de la acordurile de la Minsk la dialogurile informale care apar frecvent în afara diplomației oficiale, când interesele marilor puteri conturează soluțiile propuse.
Rustem Umerov, președintele Consiliului pentru Securitatea Națională și Apărare al Ucrainei și membru al delegației, a spus că proiectul va fi înaintat președintelui. Agerpres menționează că Umerov și celălalt negociator ucrainean, șeful Statului Major Andri Gnatov, au primit în Florida informații de la Witkoff și Kushner despre ceea ce s-ar fi stabilit între emisarii lui Trump și cei ai lui Putin în timpul vizitei lor la Moscova, înainte de întâlnirea cu ucrainenii. Sursele americane au fost prezentate ca o fel de „cutie neagră” a negocierilor recente, iar acum Kievul vrea să vadă ce conține, pe hârtie și față în față, nu la telefon, o precizare pe care Zelenski a reluat după runde anterioare de discuții.
Donald Trump a afirmat, în timpul unei ceremonii la Centrul Kennedy, că atât reprezentanții ucraineni, cât și cei ruși ar fi de acord cu ultima versiune a planului său de pace și și-a exprimat nemulțumirea că Zelenski nu ar fi citit încă propunerea. Zelenski, însă, a purtat o convorbire telefonică cu Witkoff și Kushner după întâlnirile echipei sale și a descris discuția ca fiind constructivă, dar dificilă. Luni, președintele ucrainean va fi la Londra pentru o întrevedere cu premierul Keir Starmer, apoi se va deplasa la Bruxelles pentru discuții cu aliații europeni, care și-au reconfirmat solidaritatea pentru a preveni orice presiune asupra Kievului de a accepta condiții dezavantajoase pentru el și pentru Europa.
Un element esențial rămâne linia de demarcație: Moscova cere cedarea unor teritorii încă aflate sub controlul Kievului în regiunea Donbas, zona pe care rușii o descriu ca o „centură de fortărețe” în Donețk, menționând explicit Sloviansk, Kramatorsk, Konstantinovka și Drujkivka. Pe lângă cedări teritoriale, Kremlinul cere ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO și respinge prezența trupelor partenerilor europeni pe teritoriul ucrainean după un eventual încheiere a conflictului, invocând necesitatea unor garanții care să împiedice o nouă agresiune. Pentru Ucraina și susținătorii săi europeni, aceste condiții ating esența suveranității și securității pe termen lung, astfel încât negocierile privesc nu doar frontiere, ci și viitorul politic și militar al regiunii.
Imaginea este complicată: emisarul american implicat nu este un diplomat de carieră, ci o figură din cercul politic al lui Trump, iar implicarea lui Kushner readuce în atenție modul în care actorii externi pot modela propuneri ce vor trebui validate de părțile direct afectate. Pe de altă parte, întâlnirile de la Londra și Bruxelles arată că Ucraina încearcă să-și armonizeze poziția cu aliații înainte de orice decizie majoră. Negocierile de pace se situează între discuții oficiale, presiuni diplomatice și tratative discrete; fiecare deplasare, fiecare apel telefonic și fiecare listă de orașe menționate capătă importanță în această ecuație.
Regiunea Donbas apare în relatare ca miza principală a discuțiilor, cu Sloviansk, Kramatorsk, Konstantinovka și Drujkivka menționate nominal. Acolo se întâlnesc solicitările de cedare teritorială, temerile privind securitatea colectivă și dorința Ucrainei de a rămâne în proximitatea europeană, nu sub influență exclusivă rusă. Mediatorii externi precum Witkoff și Jared Kushner pot propune soluții utile, dar experiența arată că aranjamentele impuse prea rapid sau fără un consens internațional larg riscă să rămână fragile. Ce crezi: va reuși Zelenski, cu sprijinul Londrei și al Bruxelles-ului, să blocheze o înțelegere care ar compromite aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei?
Fii primul care comentează