Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, atrage atenția asupra riscului ca economia României să intre în recesiune, pe fondul unei inflații în creștere și al unei dinamici economice tot mai fragile. Situația implică presiuni venite din creșterea prețurilor la energie și din măsuri de consolidare fiscală care reduc cererea internă, iar autoritățile încearcă să prevină o contracție economică.
România a traversat cicluri economice complexe în ultimele decenii, de la tranziția anilor 1990 și boom-ul din anii 2000 până la crizele globale și de piață din 2008 și 2020. În acest cadru, avertismentul actual are baze concrete: Isărescu estimează că inflația ar putea atinge un vârf de aproximativ 9, 7% în a doua jumătate a anului 2025, alimentată de scumpirea energiei și de majorările de taxe menite să readucă ordinea în finanțele publice. Combinarea acestor factori a redus consumul și a făcut creșterea economică instabilă, cu trimestre aproape stagnante sau chiar ușoare contracții.
Guvernatorul subliniază că absorbția rapidă a fondurilor europene rămâne unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a contracara această tendință. Resursele europene pot finanța investiții care stimulează activitatea economică și atenuează presiunile fiscale și inflaționiste, dacă sunt folosite prompt și eficient. Nu reprezintă o soluție miraculoasă, dar este probabil cea mai realistă opțiune pentru a susține cererea și investițiile într-un moment în care celelalte instrumente sunt limitate.
Politica monetară este menținută la un nivel restrictiv, cu dobânzi relativ ridicate, pentru a tempera inflația. BNR se află însă într-un echilibru fragil: creșterea ratelor poate tempera prețurile, dar în același timp poate reduce investițiile și consumul, sporind riscul de recesiune. Deciziile de politică monetară trebuie luate cu prudență, evaluând impactul asupra finanțării economiei și asupra activității economice în ansamblu.
Pe lângă factorii interni există și șocuri externe care complică tabloul: volatilitatea pe piețele energetice, evoluția inflației în zona euro și presiunile geopolitice care pot majora costurile. În această ecuație, consolidarea fiscală urmărește stabilitatea pe termen mediu, dar planurile de majorare a taxelor pentru reducerea deficitului au un efect imediat asupra consumului populației și asupra creșterii pe termen scurt.
În lunile următoare, deciziile fiscale și monetare, precum și ritmul de absorbție al fondurilor UE, vor stabili dacă avertismentul lui Isărescu rămâne doar o atenționare sau devine realitate. Gestionarea atentă a politicilor, atât în privința cheltuielilor publice, cât și a ratelor dobânzilor, va fi esențială pentru a evita o contracție economică.
Mugur Isărescu a menționat estimarea de 9, 7% pentru inflație în 2025 și a insistat pe importanța utilizării fondurilor europene ca pârghie de relansare, cifre și instrumente concrete care arată pe ce mizează decidenții. Cum crezi că ar trebui prioritizate investițiile din fonduri UE pentru a susține creșterea și a reduce riscul de recesiune?
Fii primul care comentează