Monica Hunyadi se află în centrul unei controverse care leagă zboruri private, funcţii publice şi o criză a apei în judeţele Prahova şi Dâmboviţa. Nu este un subiect complet nou pentru România: utilizarea resurselor private în scopuri publice şi deficienţele de comunicare între instituţii au provocat deja dezbateri, de la administrarea infrastructurii până la modul în care autorităţile avertizează populaţia. De data aceasta, atenţia s-a reaprins din cauza asocierii dintre o firmă privată care a închiriat aeronave, un manager cu mandate în mai multe companii de stat şi intervenţii pe un lac de acumulare.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, i-a acuzat marţi public pe reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Buzău-Ialomiţa şi pe cei ai Exploatare Sistem Zonal Prahova că nu au comunicat oficial riscurile legate de operaţiunea de curăţare a acumulării Paltinu. ESZ Prahova este una dintre instituţiile publice responsabile de exploatarea şi întreţinerea sistemelor zonale de apă, iar acuzaţiile ministerului vizează în special transmiterea informaţiilor către autorităţile locale şi cetăţeni. Ca efect al situaţiei, peste 100.000 de persoane, împreună cu unităţi publice precum şcoli şi spitale, au rămas temporar fără apă potabilă, iar OMV Petrom a fost obligată să oprească centrala electrică de la Brazi, care producea aproape 10% din consumul zilnic de energie, un exemplu concret al felului în care un incident local poate afecta rapid servicii esenţiale.
Materialele publicate de G4Media scot la lumină şi legături de natură personală şi financiară care au trezit interesul public. Monica Hunyadi a efectuat, în 2022, mai multe zboruri cu avioane închiriate de compania Nordis; documentele de zbor indică prezenţa, în unele curse, a unor lideri politici din PSD. Nordis a intrat în insolvenţă în octombrie 2024. În 2024, Hunyadi a înregistrat venituri de la trei entităţi de stat: un salariu la ESZ Prahova şi indemnizaţii ca membru în consiliile de administraţie ale Electrificare CFR şi ale Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română. Această suprapunere de roluri şi surse de venit, pusă în legătură cu zborurile şi cu aspectele operaţionale semnalate de minister, explică de ce subiectul a devenit rapid mediatizat.
Rămân însă lucruri limpezi: operaţiunea de curăţare a acumulării Paltinu a declanşat alarma imediat, comunicarea instituţiilor publice privind riscurile a fost pusă sub semnul întrebării, iar consecinţele au vizat servicii vitale pentru sute de mii de oameni. Dincolo de fapte concrete, nume, companii, cifre, povestea aduce în prim-plan teme mai largi: modul în care se împart responsabilităţile între administraţiile de bazin, operatorii locali şi companiile de stat şi gradul de pregătire al mecanismelor de informare a populaţiei atunci când intervenţii tehnice pot afecta apa potabilă şi energia.
Paltinu a stârnit disputa publică. Comunicarea ineficientă între ABA Buzău-Ialomiţa, ESZ Prahova şi autorităţile locale a produs un impact direct asupra a peste 100.000 de persoane şi a provocat oprirea centralei Brazi, iar în mijlocul controversei apar nume precum Monica Hunyadi şi firme precum Nordis. Această poveste ridică semne de întrebare legate de responsabilitatea administrativă, conflicte de interese şi transparenţa în gestionarea resurselor publice. Ce măsuri credeţi că ar trebui luate pentru ca astfel de operaţiuni să nu mai afecteze, din nou, alimentarea cu apă şi energie?
Fii primul care comentează