Kelemen Hunor discută deschis despre problemele economice ale României și despre tensiunile din coaliție, într-un interviu la Antena 1, unde a motivat de ce actuala formulă fiscală nu poate fi menținută și de ce a guverna nu e tocmai o experiență ideală în prezent. Amintind succint de momente când deciziile importante au fost amânate sau luate în grabă, liderul UDMR a formulat esențialul: deficitul nu se rezolvă doar cu declarații sau cu împrumuturi, iar absența unei creșteri economice face orice plan mult mai dificil.
Kelemen spune lucrurilor pe față: toți partenerii din coaliție au parte din responsabilitate pentru deficit, USR, UDMR, Pambuccian, toți „își spală mâinile” în fața acestei probleme, adică scapă greu de vina comună. A explicat că împrumuturile pot fi o soluție temporară, dar nu pe termen nelimitat, în special când economia stagnează sau crește foarte puțin, cifrele ajungând aproape de 0, 2% în anumite perioade. Cu o creștere atât de redusă, simpla majorare a veniturilor bugetare sau reducerea cheltuielilor nu mai sunt suficiente: nu poți strânge 38 de miliarde doar tăind din ici-colo fără a afecta funcționarea statului sau serviciile publice. De aceea, Kelemen militează pentru stimulente care să reactiveze creșterea, nu doar pentru măsuri fiscale punitive.
Pe tema responsabilității politice, liderul UDMR a subliniat că oricine poate părăsi guvernarea, iar cabinetul va continua sau se va reconfigura în funcție de deciziile scenei politice. A contrapus și imaginea idealizată a puterii: nu e o plăcere să faci parte din Executiv acum, cine crede asta greșit. Această remarcă reflectă realitatea guvernării în context de criză: mai puțină faimă, mai multă povară.
Referitor la ordinea măsurilor fiscale, Hunor a recunoscut că ar fi fost firesc să înceapă cu reducerea cheltuielilor, urmată eventual de majorări de taxe. Coaliția, însă, a optat pentru soluția rapidă care să aducă venituri imediate, ceea ce, în opinia sa, a creat dezechilibre. El insistă că este absolut necesar atât reducerea cheltuielilor, cât și stimularea economiei, pentru că în lipsa unei dinamici economice, creșterea taxelor nu va rezolva problema, observație susținută și de economiști: cu o economie care se răcește, lupta pentru diminuarea deficitului devine aproape imposibilă.
Expunerea lui Kelemen reia o lecție bine-cunoscută din macroeconomie: politici fiscale dure, aplicate izolat, pot agrava stagnarea dacă nu sunt însoțite de măsuri pro-creștere. În același timp, realitatea politică complică punerea în practică a unei astfel de strategii: deciziile trebuie negociate în coaliție, iar fiecare partid are propriile constrângeri și electorat. Situația reflectă dilema clasică între a impune ajustări drastice imediate sau a căuta un pachet mixt care să stimuleze economia pe termen mediu.
Kelemen Hunor a propus și o abordare pragmatică: nu te poți baza doar pe creșterea taxelor sau pe tăieri drastice; e nevoie de o combinație inteligentă de reducere a cheltuielilor, reforme structurale și stimulente pentru mediul de afaceri. Exemplul din interviu, cifrele referitoare la deficit și creșterea economică aproape de 0, 2%, ilustrează cât de limitate sunt opțiunile fără o schimbare de direcție.
Kelemen Hunor discută despre deficit, creștere de 0, 2% și necesitatea stimulării economiei. Datele și afirmațiile sale scot în evidență o problemă clară: fără reforme structurale și măsuri pro-creștere, simpla gestionare bugetară nu va aduce stabilitate. Poate părea tehnic, dar este vorba despre salarii, pensii și servicii publice pe care le resimt oamenii în viața de zi cu zi. Ce credeți că ar trebui prioritizat: reduceri rapide de cheltuieli sau măsuri care ar putea relansa economia pe termen lung?
Fii primul care comentează