Istoria intervenţiilor internaţionale pentru menţinerea păcii, de la misiunile ONU după al Doilea Război Mondial până la operaţiunile din Balcani, reapare în dezbatere la Londra, unde premierul britanic Keir Starmer are luni o întâlnire cu preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski, preşedintele Franţei Emmanuel Macron şi cancelarul Germaniei Friedrich Merz pentru a relua discuţiile privind încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea se desfăşoară într-un context în care securitatea europeană revine pe agenda principală, iar ideea unei forţe de menţinere a păcii care să poată fi desfăşurată în Ucraina, în cazul unui armistiţiu, este analizată cu seriozitate de liderii europeni.
Starmer va profita de ocazie pentru a reconfirma sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina şi pentru a sublinia că decizia asupra viitorului ţării trebuie să aparţină cetăţenilor ucraineni. El a afirmat că o eventuală forţă de menţinere a păcii ar juca un rol crucial în asigurarea securităţii şi stabilităţii pe termen lung, prin mecanisme menite să împiedice reluarea ostilităţilor. Un capitol important al discuţiilor îl vor reprezenta negocierile dintre reprezentanţii Washingtonului şi cei de la Kiev, destinate să sprijine un acord privind garanţiile de securitate post-conflict pentru Ucraina, potrivit agenţiei dpa, preluată de Agerpres.
Întâlnirea are loc la aproape două săptămâni după o videoconferinţă a aşa-numitei Coaliţii Voinţei, convocată de Starmer şi Macron, în care cei patru lideri au discutat despre capacitatea Europei de a înfiinţa şi dota o forţă de menţinere a păcii care să poată fi trimisă în Ucraina în eventualitatea unei încetări a focului. Între timp, realitatea de pe teren arată cât de fragilă rămâne perspectiva păcii: Rusia a lansat vineri noaptea un atac masiv cu rachete şi drone, iar preşedintele Zelenski a declarat că infrastructura energetică a fost principalul obiectiv, fiind vizate sute de drone şi aproximativ 50 de rachete. Astfel de atacuri îngreunează atât eforturile diplomatice, cât şi planificarea operaţională a unei misiuni de menţinere a păcii.
Coaliţia Voinţei reuneşte 31 de ţări, între care şi România, şi este coordonată de Regatul Unit şi Franţa. Iniţiativa a fost anunţată pe 2 martie 2025 de Keir Starmer, după summitul de la Londra dedicat Ucrainei, care a avut ca motto Securizarea viitorului nostru. Scopul declarat al coaliţiei este de a facilita tentativele de negociere iniţiate de Statele Unite în februarie şi de a construi garanţii de securitate suficient de ferme pentru ca o eventuală încetare a focului şi un acord de pace să reziste în timp. În practică, astfel de garanţii pot însemna o prezenţă internaţională temporară, mecanisme de verificare, acorduri de sprijin logistic şi înţelegeri politice care să ofere Ucrainei siguranţă pe termen lung, însă detaliile concrete rămân de negociat.
Anunţul Coaliţiei Voinţei din 2 martie 2025 reaprinde întrebarea privind ce pot însemna garanţii de securitate credibile pentru o naţiune aflată în război. Keir Starmer, Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron şi Friedrich Merz caută soluţii care să îmbine sprijinul politic, capacităţi militare de descurajare şi mecanisme practice de implementare, în timp ce valurile de atacuri cu sute de drone şi circa 50 de rachete menţin presiunea asupra negocierilor. Credeţi că o forţă europeană de menţinere a păcii, susţinută de garanţii din partea SUA şi aliaţilor, poate oferi stabilitatea necesară pentru ca Ucraina să îşi construiască un viitor sigur?
Fii primul care comentează