Privind spre 2026, ING prognozează o creștere de 1, 4%, susținută în principal de investițiile publice finanțate prin PNRR, anul curent reprezentând ultimul exercițiu de implementare a acestor fonduri. Economiștii ING estimează că consumul va rămâne temperat la începutul lui 2026, iar o redresare mai clară ar putea apărea în a doua jumătate a anului, pe măsură ce încrederea se va îmbunătăți. Exportul net ar urma să ofere o contribuție pozitivă modestă, pe fondul unei reduceri a deficitului comercial. BCR, în schimb, a păstrat prognoza pentru acest an la 1, 3% și pornește de la ipoteza unei creșteri secvențiale nule în T4, ceea ce ar însemna evitarea recesiunii tehnice. Pentru 2026, BCR anticipează o accelerație până la 2, 1%, tot pe seama proiectelor din PNRR care ar compensa o cerere internă moderată.
În termeni practici, câteva repere utile: 1, 6% creștere anuală în T3, -0, 2% față de T2, 0, 8% dinamica pe primele 9 luni, contribuția consumului în T3 de numai 0, 3 puncte procentuale și contribuția investițiilor de 2, 7 puncte. Retailul înregistrează un -4% în octombrie anual, iar PNRR rămâne principalul motor al prognozelor pentru 2026. Datele sugerează că, fără proiecte publice majore și fără o îmbunătățire a încrederii consumatorilor, economia rămâne expusă la șocuri.
Descompunerea pe componente arată clar direcția resurselor: consumul privat a adus o contribuție redusă la creșterea din T3, doar 0, 3 puncte procentuale din totalul de 1, 6%, iar pe primele nouă luni aportul consumului la dinamica de 0, 8% a fost de 0, 2 puncte. În schimb, investițiile au jucat un rol esențial, contribuind cu 2, 7 puncte în trimestrul trei și cu 1, 2 puncte pe primele nouă luni. Practic, fără aceste investiții, performanța economică ar fi fost mult mai slabă. Situația sugerează că firmele direcționează mai mult către capital fizic decât consumatorii către cheltuieli, fapt vizibil și în datele din retail.
Datele oficiale indică o încetinire a economiei față de trimestrul precedent: PIB-ul din T3 a scăzut cu 0, 2% comparativ cu T2. ING Bank și-a majorat estimarea pentru creșterea anuală a PIB-ului din acest an de la 0, 3% la 1, 1%, plecând totodată de la ipoteza unei contracții trimestriale în T4, ceea ce, prin definiție, ar genera o recesiune tehnică, două trimestre consecutive de scădere. Economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea, consideră probabil un astfel de episod scurt în a doua jumătate a anului. Informația a fost publicată inițial pe Profit Insider. Ultima perioadă când România a consemnat două trimestre consecutive de contracție a fost în prima jumătate a anului 2020, când pandemia a provocat un recul mult mai accentuat, aproape 10% în T2 2020; contextul actual este, prin urmare, mai puțin sever, deși încă preocupant pentru factorii de decizie.
Comerțul a resimțit presiune în ultimele luni, după majorările de TVA și accize, măsuri care au afectat puterea de cumpărare. În octombrie, cifra de afaceri din retail a scăzut cu 4% în termeni anuali, cea mai pronunțată scădere de la debutul pandemiei. Economiștii invocă moralul redus al populației și ajustările cheltuielilor la noile prețuri drept explicații. Asta înseamnă că, deși producția și investițiile pot menține PIB-ul pe creștere în termeni statistici, nivelul cheltuielilor populației transmite semnale de prudență.
1, 6% este rata de creștere anuală raportată pentru trimestrul trei. Această valoare evidențiază un model în care investițiile publice și private susțin creșterea, în timp ce consumul rămâne redus și vulnerabil la schimbări fiscale precum majorarea TVA sau a accizelor. Indicatori precum -0, 2% față de T2, -4% în retail în octombrie și estimările ING și BCR pentru 2026 arată cum politicile publice și calendarul fondurilor europene pot determina dacă redresarea va fi timidă sau mai robustă. Ce părere ai despre direcția fiscală și despre rolul investițiilor publice în următorii doi ani?
Institutul Național de Statistică arată că România a înregistrat o creștere anuală a PIB-ului de 1, 6% în trimestrul trei, iar ritmul cumulativ pe primele nouă luni este redus, 0, 8%. Anunțul apare pe fondul revizuirilor de prognoze realizate de ING Bank și Banca Comercială Română pentru anul curent și pentru 2026, iar tema unei posibile recesiuni tehnice revine în discuție după șocul din prima parte a pandemiei din 2020.

Fii primul care comentează