Hidroelectrica, cel mai important producător de energie hidro din România, a consemnat o reducere notabilă a producției nete de electricitate: între ianuarie și septembrie 2025 volumul a fost de 8.473 GWh, în scădere cu 23% față de aceeași perioadă a anului precedent. Motivul este legat de faptul că producția hidro depinde în mod direct de precipitații și de debitele râurilor, iar variațiile anuale pot fi considerabile, un aspect familiar observatorilor hidroenergiei din anii 2000 încoace, când fenomenele meteorologice au pus frecvent presiune pe centrale.
Reducerea de aproape un sfert reflectă condițiile hidrologice mai puțin favorabile din primul trimestru și până în toamnă. Hidroelectricitatea rămâne însă o piesă esențială a mixului energetic românesc, dar dependența de resursa naturală înseamnă că producția nu este constantă precum la o termocentrală; în ani mai uscați, producția scade, iar piața caută soluții alternative sau complementare. Pentru un operator de stat ca Hidroelectrica, diminuarea producției are efecte financiare și operaționale: venituri reduse din vânzarea de energie și necesitatea de ajustări în planificarea furnizării către consumatori și a contractelor.
Totodată, fluctuațiile producției hidro influențează tarifele pe piața energiei și pot determina creșterea importurilor în perioadele cu producție scăzută. Pe termen lung, asemenea variații reîntorc în discuție investițiile în stocare a energiei, interconectări regionale și diversificare, fie prin parcuri eoliene și solare, fie prin dezvoltarea capacităților de stocare, precum baterii mari sau centrale cu pompe reversibile. Nu este o surpriză: experiența Europeană arată că integrarea surselor regenerabile și dezvoltarea infrastructurii de stocare devin tot mai vitale pentru stabilitatea rețelelor electrice.
Datele solicită atenție din partea factorilor de decizie: planificarea energetică trebuie să includă variabilitatea resurselor naturale și să asigure capacități de rezervă și mecanisme de piață care să diminueze efectele unor ani hidrologici slabi. Hidroelectrica rămâne strategică pentru România, dar cifrele din primele nouă luni ale anului 2025 scot din nou în evidență vulnerabilitatea sectorului hidroelectric în fața schimbărilor climatice și a secetelor episodice.
Raportul care indică 8.473 GWh subliniază necesitatea unor soluții concrete: modernizarea infrastructurii hidro, interconectări și proiecte de stocare care să permită transformarea variațiilor naturale în oportunități de gestionare mai eficientă a energiei. România dispune de actori importanți precum Hidroelectrica, iar coordonarea între sectorul energetic, autorități și investitori va fi crucială pentru adaptarea sistemului la astfel de șocuri hidrologice. Ce părere ai despre soluțiile de stocare sau diversificare pentru a reduce dependența de producția hidro variabilă?
Fii primul care comentează