Când evocăm clădiri care par sculpturi și orașe care se reconfigurează în jurul lor, numele lui Frank Gehry apare firesc. Arhitectul născut în Canada, stabilit în SUA, recunoscut pentru lucrări precum Muzeul Guggenheim din Bilbao și Walt Disney Concert Hall din Los Angeles, a decedat vineri, la 96 de ani, în locuința sa din Santa Monica. AFP și Reuters au relatat vestea, iar biroul său a comunicat că decesul a survenit în urma unei scurte probleme respiratorii. Anunțul a încheiat o carieră profesională care a transformat numeroase repere ale peisajului urban din ultimele decenii.
S-a născut Frank Owen Goldberg la Toronto, la 28 februarie 1929, într-o familie de origine evreiască, și s-a mutat în Statele Unite la sfârșitul anilor 1940. A studiat arhitectura la Universitatea din California de Sud, obținând diploma în 1954, moment în care și-a schimbat numele în Gehry pentru a se apăra de antisemitism. A petrecut o perioadă în armata americană și a urmat cursuri de urbanism la Harvard, combinând astfel pregătirea tehnică cu preocupările pentru oraș și spațiul public.
Anii 1970 și 1980 au marcat începutul unui parcurs curajos din punct de vedere formal. Apropiat de avangarda californiană, Gehry a început să experimenteze forme neașteptate și să adopte tehnologii emergente de modelare pe computer, ceea ce i-a permis să transpună idei sculpturale în clădiri concrete. Această fuziune între instinct artistic și rigoare tehnică i-a deschis calea către recunoaștere internațională.
În 1989 i s-a acordat premiul Pritzker, cel mai prestigios trofeu din arhitectură. Adevărata consacrare globală a venit însă odată cu inaugurarea din 1997 a Muzeului Guggenheim din Bilbao. Clădirea, cu o siluetă ondulată, construită din calcar, sticlă și curbe din titan care își schimbă aspectul în funcție de lumină, a devenit emblematică pentru un efect mai larg: o intervenție arhitecturală puternică poate reașeza un oraș pe harta turistică și economică. Au urmat apoi proiecte foarte mediatizate, precum Walt Disney Concert Hall (2003), zgârie-norul 8 Spruce Street din New York (2011), Fundația Louis Vuitton din Paris (2014) și sediul Facebook din Silicon Valley, finalizat în 2018. Apariția sa ca personaj într-un episod din serialul The Simpsons reflectă doar o parte din impactul său cultural.
Opera lui Gehry a estompat granița dintre arhitectură și artă, transformând fațadele curbate, reflexiile și asimetriile în elemente identificabile. Materiale precum titanul și tehnicile digitale i-au permis să modeleze volume care provoacă admirație, dar și întrebări legate de costuri și fezabilitate. Criticile fac parte din istoria proiectelor sale, iar dialogul dintre entuziaști și sceptici spune multe despre rolul arhitecturii în orașe și pentru public.
Muzeul Guggenheim din Bilbao a rămas un punct de referință în cariera lui Frank Gehry. Lucrările sale ilustrează cum tehnologia, imaginea și urbanismul se pot împleti pentru a modifica percepția asupra unui loc și pentru a genera discuții despre cost, utilitate și estetică. Materialele reflectorizante, curbele neașteptate și utilizarea modelării digitale au influențat generații de arhitecți și au transformat concepția despre clădire, de la simplu adăpost la identitate urbană. Care dintre clădirile lui Frank Gehry ți se pare mai reușită și de ce?
Fii primul care comentează