De la bun început: subiectul se referă la planurile FCC din Statele Unite pentru o nouă licitație a spectrului C folosit de sateliți, iar SES, unul dintre principalii furnizori din industrie, susține hotărât această inițiativă. Tema înglobează decizii tehnice, interese economice și negocieri diplomatice ce pornesc din Washington și ajung la marile companii europene de satelit.
Originea cazului este recentă: în 2020 s-a derulat o operațiune similară de eliberare a benzilor C, în urma căreia industria sateliților a încasat 9, 7 miliarde de dolari, cu sume importante îndreptându-se către Intelsat și SES. Acum Comisia Federală de Comunicații (FCC) propune relicitarea a cel puțin 100 MHz din banda C până în iulie 2027, luând în calcul totodată un interval mai larg, între 100 MHz și 180 MHz, pentru a reprofila cât mai mult spectru pe măsură ce se implementează modernizări de siguranță pentru aviație în benzile învecinate. Anunțul a avut un efect imediat asupra pieței: pe 29 octombrie acțiunile SES au urcat cu aproximativ 5%, până la 7, 06 euro, indicând așteptarea unor încasări semnificative dacă licitația va genera sume considerabile pentru bugetul SUA.
SES și-a exprimat oficial sprijinul după o întâlnire la nivel înalt: CEO-ul Adel Al-Saleh și Nancy Eskenazi, vicepreședinte pentru afaceri juridice și reglementare, s-au întâlnit cu președintele FCC, Brendan Carr, și cu consilierul său Arpan Sura. Ulterior, SES a depus la Comisie o notă ex parte la 27 octombrie, în care recomandă aplicarea unui cadru similar celui folosit la prima eliberare a benzilor C. Argumentul lor este practic: pe măsură ce se eliberează mai mult spectru, cresc complexitatea tehnică, termenele, costurile și impactul asupra clienților, astfel încât utilizarea unei proceduri deja testate, însoțită de compensații pentru relocare și plăți accelerate pentru eliberare, ar accelera procesul și i-ar reduce riscurile.
Din perspectivă financiară există câteva date concrete: dacă licitația va avea loc, spectrul scos la vânzare ar putea aduce zeci de miliarde de dolari la bugetul american. Din aceste încasări, SES ar primi o parte substanțială pentru eliberarea spectrului folosit de rețelele sale, însă nu toată suma ar rămâne integral la SES în sens tradițional. În aprilie 2024 SES a semnat un acord privind integrarea Intelsat; foștii acționari Intelsat vor primi 42, 5% din veniturile viitoare obținute din vânzarea spectrului, ceea ce lasă în jur de 57, 5% pentru SES. În plus, se anticipează compensații mai mici pentru alți operatori implicați în procesul de eliberare: Telesat din Canada și Eutelsat din Paris ar urma să primească plăți pentru activitățile lor de relocare a serviciilor.
Pe scurt, tema reprezintă o combinație între politici publice tehnice și redistribuire financiară: FCC urmărește eliberarea spectrului pentru utilizări moderne și pentru susținerea actualizărilor de siguranță în aviație, iar marile companii de satelit negociază condiții care să le acopere costurile și să le protejeze valoarea activelor. Modelul propus de SES, reproducerea procesului anterior, cu ajustări pentru compensații și termene accelerate, urmărește rapiditate și predictibilitate, două elemente esențiale atunci când sunt implicate infrastructuri critice și sume importante.
Analiza finală, privită din alt unghi, scoate în evidență tensiunea dintre eficiența administrativă și interesele private: licitația FCC din 2027 pune în balanță necesitatea statului de a valorifica un bun public, spectrul radio, și dreptul operatorilor la o compensare echitabilă pentru relocare. Exemple concrete sunt acordul din aprilie 2024 între SES și foștii acționari Intelsat, procentul de 42, 5% destinat acestora și creșterea de 5% a prețului acțiunilor SES pe 29 octombrie. Aceste cifre arată cum deciziile tehnice se transformă rapid în mișcări financiare cu impact larg.
Credeți că modelul aplicat în 2020, adaptat pentru 2027, va asigura un echilibru corect între interesele publice și cele ale operatorilor?
Crezi că repetarea modelului din 2020, cu plăți accelerate și compensații pentru relocare, va echilibra suficient interesele publice (bani la buget, siguranța aviației) cu cele ale operatorilor (SES, Intelsat, Telesat, Eutelsat), mai ales ținând cont de acordul SES–Intelsat (foștii acționari iau 42,5%) și complexitatea tehnică crescută?