Când o firmă se trezește implicată într-un conflict internațional, detaliile referitoare la conturi și hotărârile administrative capătă o importanță neașteptată. Povestea care pornește din România și ajunge la Washington îl are în prim-plan pe Eurohold Bulgaria AD și divizia sa de asigurări Euroins Insurance Group, care au inițiat un dosar de arbitraj la ICSID după ce autoritățile române i-au retras licența și au cerut insolvența subsidiarei Euroins Romania.
La 22 mai 2024 cele două entități bulgare au înaintat oficial cererea de arbitraj către Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor de Investiții, invocând ceea ce caracterizează drept o serie de acte ilegale ale autorităților române care, spun ei, le-au afectat grav operațiunile în România și au desființat Euroins Romania. Cererile de despăgubire depășesc 500 de milioane de euro, sumă care amplifică miza juridică și financiară a cauzei.
Înainte de inițierea procedurilor de faliment, Euroins Romania era jucătorul principal pe piața RCA din România, cu aproape 30% cotă de piață, fapt care explică amploarea efectelor pentru grup. Reprezentanții bulgari afirmă că pe 17 martie 2023 Autoritatea de Supraveghere Financiară a retrimis licența Euroins Romania într-o hotărâre pe care o consideră arbitrară și discriminatorie.
Din partea ASF, argumentul a fost că s-au identificat semne de insolvabilitate: compania ar fi înregistrat un deficit de capital de solvabilitate de peste 400 de milioane de euro, ceea ce ar fi pus în pericol capacitatea de a-și onora obligațiile. În consecință, autoritatea a hotărât să retragă licența și să solicite deschiderea procedurii de faliment. În iunie 2023 Tribunalul București a confirmat situația de insolvabilitate și a acceptat demersul ASF privind falimentul Euroins Romania.
Anterior acestor decizii, Euroins ar fi transferat majoritatea rezervelor către EIG Re, o reasigurătoră din cadrul grupului, care, potrivit relatărilor, avea o activitate aproape simbolică în comparație cu Euroins Romania. Acest transfer este menționat în memoriile părții reclamante ca fapt relevant pentru aprecierea situației financiare și a răspunderilor.
Cea mai recentă mișcare procedurală a constat în respingerea de către ICSID a cererii guvernului român de a închide dosarul de arbitraj, astfel că procedura continuă pe plan internațional. Cauza urmează să decidă dacă acțiunile autorităților române au fost justificate în lumina reglementărilor prudentiale și a protecției consumatorilor sau dacă au avut loc încălcări care să justifice despăgubiri ce depășesc jumătate de miliard de euro.
Cazul aduce în prim-plan elemente concrete: decizia ASF din 17 martie 2023, confirmarea Tribunalului București din iunie 2023, deficitul de peste 400 de milioane de euro și transferul rezervelor către EIG Re. Pe lângă efectul financiar, disputa evidențiază tensiunile dintre supravegherea prudentială și drepturile investitorilor străini, precum și felul în care deciziile interne pot ajunge rapid în fața instanțelor internaționale. Există și o lecție practică pentru piața asigurărilor: transparența în capitalizare și gestionarea rezervelor sunt esențiale pentru menținerea încrederii clienților și a reglementatorilor.
Doriți să aflați cum s-ar putea derula etapele următoare ale arbitrajului la ICSID și ce precedent ar putea stabili un eventual verdict?
Fii primul care comentează