Datele legate de adolescenți revin în prim-plan printr-o combinație de informații europene și naționale: studiul ESPAD 2024, analizat în România de Ministerul Educației și Cercetării, și un studiu reprezentativ realizat de World Vision România scot la iveală comportamentele și starea de bine a tinerilor din țară. ESPAD este un proiect european cu decenii de monitorizare a consumului de alcool, a utilizării de substanțe și a altor comportamente cu risc în rândul elevilor, iar rezultatele recente reprezintă atât motive de îngrijorare, cât și date utile pentru politicile publice din școli. În același timp, analiza World Vision oferă date despre copiii mai mici, între 10 și 14 ani, completând imaginea și sugerând că intervențiile trebuie adaptate pe grupe de vârstă.
Studiul World Vision, realizat pe un eșantion reprezentativ de copii între 10 și 14 ani, a arătat că aproximativ 69% joacă zilnic jocuri online, 30% au consumat alcool cel puțin o dată, iar 13% au fumat. Autorii atenționează că asemenea comportamente nu apar dintr-un vid; ele pot reflecta vulnerabilități emoționale și sociale ale copiilor, iar recomandările vizează consolidarea factorilor de protecție la nivel familial, școlar și comunitar. Observația nu are scopul de a speria, ci de a indica direcții pentru intervenții preventive și sprijin.
ESPAD 2024 a inclus și o măsurare a sănătății psihologice autopercepute, folosind WHO-5 Well-being Index, raportat la ultimele două săptămâni, un scor peste 50 semnalând o stare percepută ca fiind bună. România înregistrează un scor mediu de 63, peste media europeană de 59, într-un interval european cu minim 43 și maxim 77. Diferențele pe sexe sunt semnificative: băieții au în medie 74, iar fetele 53, iar România ocupă locul 12 din cele 37 de țări analizate. Aceste date arată că, deși starea de bine pare a fi peste medie, există discrepanțe importante care trebuie analizate, în special în ceea ce privește cauzele pentru care fetele raportează un nivel mai redus.
Ministerul Educației și Cercetării a introdus în agendă măsuri cu potențial impact pozitiv: o reformă curriculară pentru includerea componentelor de sănătate mintală în programa de competențe și consolidarea consilierii și orientării prin servicii specializate. Totodată, ministerul, în cooperare cu UNICEF și Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale a Comisiei Europene, implementează proiectul Politici și resurse pentru școli sigure și suportive, care urmărește ca învățarea socială și emoțională, sprijinul psihosocial și sănătatea mintală să devină parte din cultura și practica fiecărei școli. Acest demers răspunde raportului Analiza stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial în România, lansat în septembrie 2025, ale cărui recomandări au fost transmise grupurilor de lucru pentru a contura programe destinate învățământului liceal.
Studiul ESPAD 2024 raportează un scor de 63 pentru starea de bine a adolescenților români. Această valoare indică un context relativ favorabil, dar diferențele dintre băieți și fete și nivelurile raportate ale comportamentelor de consum cer intervenții concrete în școli, precum schimbări curriculare și programe de consiliere. Cum ar putea fi implicate mai eficient familiile și cadrele didactice în reducerea acestor discrepanțe și în consolidarea factorilor de protecție pentru copii?
si serios… cine face ceva? stiu cifrele: copiii 10-14 joaca non-stop, unii beau, unii fumeaza. dar parintii tac. ma enerveaza. pt inceput: vorbiti cu ei, nu doar amenzi sau predici. programele de life-skills la scoala + implicarea familiei reduc mult riscul, asta arata cercetarile. scoala sa bage ore de sanatate mintala, consiliere reala, nu niste powerpointuri. fetele par mai afectate, deci masuri diferentiate. nu e panica, e actiune. daaa, tre sa se miste oamenii 🙂