Cazul care a lăsat peste 107.000 de persoane fără apă potabilă în județele Prahova și Dâmbovița a scos în evidență ministerul Mediului, administrațiile locale și un conflict politic între partide, readucând în discuție problemele de infrastructură și de management acumulate în România după 1990. Defecțiunile de la barajul Paltinu au dezvăluit nu doar o problemă tehnică, ci și o poveste despre operatori suprapuși, influențe politice și proceduri de siguranță care trebuie respectate înainte de reluarea distribuției de apă.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat pe 4 decembrie că nu își va da demisia după întreruperea alimentării cu apă care a afectat locuitori, spitale și școli din cele două județe. Ea a susținut că ministerul pe care îl conduce nu poartă responsabilitatea directă pentru această situație și a indicat autoritățile locale, explicând că lucrările ce trebuiau realizate în zonă trebuiau gestionate integral la nivel local. Buzoianu a mai menționat că senatorul PSD Daniel Zamfir, care cere demiterea ei și a solicitat prim-ministrului Ilie Bolojan să intervină, repetă solicitarea de demisie săptămânal. Agerpres a relatat că Zamfir susține că ministrul ar fi fost informat despre problemele de la Paltinu înainte de izbucnirea crizei.
Ministrul a conectat, de asemenea, situația la un fenomen mai larg, pe care l-a descris drept rezultatul unei corupții sistemice de peste 30 de ani și a indicat un actor concret pe care îl consideră parte a problemei: compania Exploatare Sistem Zonal Prahova. Ea a criticat prezența a doi operatori în Prahova, calificând acest aranjament drept hibrid și ineficient, și a explicat că suprapunerea contribuie la tarife mai mari și la o gestionare deficitară a rețelelor. Ministrul a mai relatat că directorul acestei firme ar fi amenințat-o încă de la prima întâlnire pe tema crizei, susținând că firma ar avea sprijin politic; ea a subliniat că aproximativ 100.000 de oameni au rămas fără apă și că astfel de situații nu ar trebui folosite în scopuri politice.
Reprezentanții Apele Române au anunțat că distribuția către consumatorii casnici din județul Prahova va fi reluată doar după efectuarea testelor obligatorii de siguranță. După predarea rețelelor, Direcția de Sănătate Publică Prahova va preleva probe pentru analizele privind parametrii calitativi. Reluarea alimentării rețelelor Hidro Prahova se va realiza numai după confirmarea că apa respectă parametrii fiziologici și bacteriologici, a transmis News.ro. Tot în această săptămână, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a hotărât distribuirea de apă din rezervele statului către cele 13 localități afectate din Prahova și Dâmbovița, măsură destinată acoperirii nevoilor imediate ale populației și instituțiilor.
Contextul politic este limpede: Diana Buzoianu este susținută de Uniunea Salvați România, iar solicitările publice pentru demiterea ei vin din partea unor reprezentanți PSD, precum Daniel Zamfir, care are un istoric de campanii pentru modificări în gestionarea serviciilor publice. În același timp, problema tehnică și administrativă ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt structurați operatorii de apă la nivel județean, despre finanțare, mentenanță și responsabilități. Prahova apare în acest caz ca exemplu în care, în mod normal, un operator unic ar trebui să asigure distribuția apei, în timp ce fragmentarea existentă pare să fi generat disfuncții și costuri suplimentare pentru consumatori.
Pe durata acestei crize au fost afectate nu doar gospodăriile, ci și spitale și școli, iar revenirea la normal necesită atât verificări tehnice, cât și decizii administrative. Datele și etapele comunicate public, precum cele transmise de Apele Române, Direcția de Sănătate Publică și Comitetul Național pentru Situații de Urgență, sunt elemente practice care vor stabili când poate fi reluată distribuția în siguranță. Presiunile politice și acuzațiile reciproce dintre actorii locali și cei centrali complică dialogul și concentrează discuția pe identificarea vinovaților, în timp ce pentru locuitori prioritar rămâne accesul imediat la apă potabilă.
Barajul Paltinu a declanșat disputa politică și operațională privind alimentarea cu apă în Prahova. Criza evidențiază suprapunerea actorilor, Exploatare Sistem Zonal Prahova, Hidro Prahova, Apele Române, Direcția de Sănătate Publică, și depinde de probele și testele promise pentru a se încheia. Exemple concrete: Agerpres a relatat acuzațiile privind informarea anterioară, Digi24 a citat declarațiile ministrului din interviul de pe 4 decembrie, iar Comitetul Național pentru Situații de Urgență a dispus distribuirea din rezervele statului către 13 localități. Cum considerați că ar trebui reorganizată gestionarea apei la nivel județean pentru a preveni asemenea crize?
Fii primul care comentează