Critical Metals Corp. și FPCU Feldioara au semnat un Term Sheet pentru a studia posibilitatea înființării unui joint venture în România destinat procesării pământurilor rare, iar vestea, preluată de presa americană, poziționează proiectul ca o inițiativă care ar conecta mina Tanbreez din Groenlanda cu o fabrică europeană de prelucrare. Istoria industriei materialelor critice este marcată de dependențe geografice și economice, iar Europa încearcă acum să-și refacă circuitele strategice; ideea unui lanț complet de la mină la procesare readuce în discuție noțiunea de autonomie industrială în timp de pace, nu doar în perioade de criză. Pe scurt, este vorba despre o posibilă societate mixtă 50%-50% între CRML și FPCU, cu obiectivul transformării concentratului Tanbreez în metale rare și materiale pentru magneți de înaltă calitate, inclusiv produse pentru aplicații aerospațiale și militare. Documentele citate arată că acordul este, pentru moment, un Term Sheet neangajant, menit să evalueze fezabilitatea tehnică și comercială; Nuclearelectrica a comunicat această clarificare la Bursa de Valori București și a subliniat că acordul nu generează implicații juridice sau financiare imediate pentru FPCU sau pentru compania mamă.
Din perspectivă practică, presa americană adaugă că CRML, înregistrată în Insulele Virgine Britanice, cu sediul corporativ la New York și controlată majoritar de European Lithium din Australia, ar urma să furnizeze o parte semnificativă din concentratul provenit de la Tanbreez. Documentul oferă CRML drepturi pe termen lung pentru 50% din producția Tanbreez și prevede alimentarea joint venture-ului românesc cu jumătate din concentratele premium pe întreaga durată a minei, într-un cadru de piață competitiv. Totodată, CRML ar păstra 50% din JV printr-un interes reportat, fără a emite obligațiuni sau acțiuni pentru finanțarea directă a proiectului și fără cerințe de capital pentru costurile de construire, conform term sheet-ului. Pe hârtie, strategia urmărește reducerea dependenței Europei de capacitățile de prelucrare concentrate în prezent în mare parte în China, care controlează peste 80% din prelucrarea globală a pământurilor rare.
Acordul a stârnit imediat reacții pe piețe: acțiunile CRML au crescut cu aproximativ 5% la Bursa din New York după anunț. La București, Nuclearelectrica, listată la BVB şi având statul român ca principal acţionar (82, 49% prin Ministerul Energiei), a transmis informările cu puțin timp înainte de publicare, iar Mediafax a cerut poziții oficiale atât de la companie, cât și de la minister. De asemenea, oficialii români au fost citați în presa străină; ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat că acest parteneriat ar putea contribui la arhitectura industrială și de securitate a Europei, iar autoritățile intenționează să solicite finanțare din pachetul recent anunțat la nivel european, evaluat la circa 3, 5 miliarde. Documentele mai menționează alianțe comerciale precedente ale CRML, acorduri cu UCORE și ReAlloys, care, împreună cu această potențială înțelegere, ar putea aloca până la 75% din concentratul Tanbreez către parteneri aliniați.
FPCU Feldioara, filială a Nuclearelectrica, apare în acest plan drept locația propusă pentru o instalație de prelucrare de ultimă generație. FPCU are o tradiție în rafinare și hidrometalurgie și, potrivit raportului anual, a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri netă de 93, 3 milioane de lei, în creștere față de 74, 5 milioane lei în 2023, iar profitul a urcat la 24, 8 milioane lei comparativ cu 19, 4 milioane lei anterior. Filiala a fost înființată pe baza deciziilor SNN din 2021, ca parte a strategiei de consolidare a ciclului integrat de combustibil și a capacităților industriale pe termen lung. Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica, a afirmat că societatea mixtă ar reprezenta un pas semnificativ pentru competențele industriale ale României și pentru capacitatea de a produce materiale cu valoare adăugată ridicată în Europa.
Dincolo de dimensiunile tehnice și economice, proiectul scoate în evidență aliniamente geopolitice: accesul la minerale critice este considerat de state și organizații regionale un element al securității, iar astfel de inițiative urmăresc atât stabilitatea aprovizionării pentru industriile sensibile, cât și reducerea riscurilor geopolitice. Planul prevede înființarea unui comitet de dezvoltare comun care să ghideze proiectarea instalației și strategia de comercializare, iar printre aspectele de interes se numără capacitatea de a produce magneți de înaltă performanță necesari în domeniul armamentului, tehnologiei și sistemelor electrice avansate. Rămân însă de urmărit pașii concreți: evaluările tehnice, sursele de finanțare, aprobările de mediu și calendarul efectiv de construire.
Tanbreez este prezentată drept sursa principală de concentrat pentru acest demers. Exemplul arată cum un zăcământ de materii prime, un partener minier internațional și o capacitate industrială locală pot contura o strategie europeană de autonomie în materie de minerale critice. Colaborarea CRML–FPCU ilustrează legătura directă între securitate, industrie și politică financiară, cu cifre concrete: 50%-50% în JV, 3, 5 miliarde pentru pachetul european menționat, 82, 49% deținere a statului în SNN și creșterile FPCU în 2024. Credeți că România poate transforma acest potențial într-un hub real de procesare a pământurilor rare pentru Europa?
Fii primul care comentează