De la inițiativa cetățenească la implementare efectivă: Consiliul General al Municipiului București a aprobat protocolul privind Centura Verde București–Ilfov, un progres semnificativ pentru integrarea naturii în planificarea urbană regională. Proiectul, discutat de ani de zile și introdus pe agenda legislativă în 2024, intră acum în faza operațională printr-un acord semnat între Primăria Municipiului București, reprezentată de city managerul Lucian Judele, și Fundația Centura Verde, reprezentată de Alex Găvan.
Conceptul unei centuri verzi în jurul Bucureștiului este relativ nou, dar face ecou practicilor europene mai vechi de reconectare ecologică a zonelor periurbane. Inițiative similare urmăresc aceleași obiective: reducerea poluării, creșterea biodiversității și protejarea pădurilor care oferă atât servicii ecosistemice, cât și spații recreative pentru locuitori. Protocolul votat joi, 30 octombrie, precizează pașii de urmat: elaborarea unui Plan Operațional care va identifica coridoarele de reconectare ecologică, zonele pentru noi împăduriri și un calendar detaliat de implementare.
Mecanismul de lucru prevăzut în document include un Comitet de Coordonare responsabil de direcția strategică și un Grup Tehnic de Lucru care va furniza expertiză în urbanism, silvicultură și protecția mediului. Procesul va include consultări publice și va căuta surse de finanțare din sectorul public și privat, printre altele, pentru a garanta sustenabilitatea financiară a proiectului. Practic, planificarea legislativă trece la proiectare și execuție, adică de la plan la plantare efectivă.
Inițiativa este promovată în principal de Alex Găvan, alpinist și activist de mediu, fondator al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, un demers care regrupează peste 150 de ONG-uri, grupuri civice și persoane publice. Mobilizarea a crescut în primăvara anului 2023, când nivelurile îngrijorătoare de poluare din București și alte orașe, împreună cu defrișările din zona periurbană, au adus problema în prim-plan. Găvan a subliniat după vot că proiectul are un puternic impact asupra sănătății publice și că vizează peste 10 milioane de oameni, adică mai mult de jumătate din populația țării.
Reacțiile din mediul public și administrativ au fost pozitive. Primarul interimar Stelian Bujduveanu a descris decizia ca pe un pas semnificativ pentru viitorul verde al Bucureștiului și a remarcat colaborarea dintre societatea civilă și autoritățile locale. Mesaje de susținere au venit și din partea guvernului; prim-ministrul Ilie Bolojan, prin consilierul Oana Cambera, a salutat trecerea proiectului din faza legislativă în cea de implementare. Ministerul Mediului, reprezentat de Diana Buzoianu, a reamintit că conceptul Centurii Verzi a fost introdus în Parlament acum doi ani și că ministerul lucrează la reglementări naționale pentru centuri verzi urbane, estimând finalizarea lor la începutul anului 2026.
Un element cheie care sprijină proiectul este ajustarea din Noul Cod Silvic, care a recunoscut la nivel național conceptul de centură verde și a readus pădurile periurbane într-un rol social și de protecție. În Ilfov, aproximativ 26.000 de hectare de pădure au fost puse sub protecție, permițând doar intervenții de întreținere sau restaurare ecologică. Aceste suprafețe reprezintă nucleul în jurul căruia se va dezvolta Centura Verde București–Ilfov și pot aduce beneficii tangibile pentru calitatea aerului, conectivitatea habitatelor și viața cotidiană a locuitorilor.
Dincolo de aspectul tehnic, proiectul servește și ca model pilot pentru alte orașe din România, încercând să integreze sisteme naturale în planificarea urbană pentru a crește reziliența urbană la poluare și schimbările climatice. Trecerea de la cadre legislative la proiecte practice implică provocări legate de coordonare, resurse și monitorizare, dar instituirea unui cadru clar de lucru oferă o bază pentru o implementare consecventă.
Legea inițială, co-inițiată de figuri precum Florin Stoican, Oana Cambera, Alex Găvan și Daniel Sărdan, și susținută de parlamentari în 2024, a creat cadrul legal necesar. Acum, odată cu protocolul adoptat de Consiliul General și cu sprijin administrativ și tehnic, urmează pași concreți: planificare detaliată, consultare publică, identificarea surselor de finanțare și demararea lucrărilor de restaurare și împădurire acolo unde se impune.
Impactul practic este clar: cele 26.000 de hectare protejate din Ilfov rămân dedicate rolurilor lor de protecție și recreere, iar prin Planul Operațional se vor stabili precis locațiile pentru reconectare ecologică și noile împăduriri. Comunicarea publică și implicarea ONG-urilor vor rămâne esențiale pentru acceptarea și buna derulare a proiectului la scară largă.
Protocolul pentru Centura Verde București–Ilfov marchează transformarea ideii în proiect aplicat, cu acte normative și structuri de lucru bine definite. Pădurile periurbane, reglementate prin Noul Cod Silvic, devin astfel o componentă activă a planificării urbane, nu doar un element de fundal pe hărți. Abordarea poate servi drept exemplu pentru alte orașe, oferind instrumente concrete pentru îmbunătățirea calității aerului, a biodiversității și a accesului la spații verzi pentru cetățeni.
Protocolul semnat joi, 30 octombrie, dă startul implementării practice a Centurii Verzi. Planul Operațional va defini coridoarele verzi, zonele de împădurire și calendarul intervențiilor, iar autoritățile vor colabora cu ONG-urile și experții pentru a asigura consultări publice și finanțare. Care crezi că ar trebui să fie prioritățile concrete în primii doi ani de implementare a Centurii Verzi?
Fii primul care comentează