Comisia Europeană a iniţiat o investigaţie antitrust împotriva Google în Uniunea Europeană pentru a stabili dacă gigantul tehnologic a utilizat conţinutul editorilor şi creatorilor în produse de inteligenţă artificială fără compensare şi fără o opţiune reală de a se retrage. Dosarul ajunge la Bruxelles într-un context în care discuţiile despre drepturile asupra datelor şi rolul platformelor digitale în economie s-au schimbat semnificativ faţă de primii ani ai internetului; autorităţile europene au mai verificat anterior practicile Google legate de motoarele de căutare şi sistemele de operare, iar acum focalizarea se mută pe modul în care sunt antrenate şi folosite sistemele AI.
Ancheta analizează, parţial, felul în care Google foloseşte conţinut editorial pentru funcţii precum AI Overviews şi AI Mode, care generează răspunsuri şi rezumate pe baza paginilor web. Reclamaţia Comisiei este că aceste instrumente ar putea utiliza material publicat fără ca editorii să fie plătiţi sau să poată refuza utilizarea, iar numeroşi editori depind de traficul adus de Google Search. Aceasta îi pune într-o situaţie delicată: dacă încearcă să blocheze preluarea conţinutului, riscă să piardă vizitatori, iar a continua acceptarea devine mai mult o necesitate decât o alegere liberă.
Un alt scop al investigaţiei este modul în care Google ar folosi materiale de pe YouTube pentru a antrena modele generative AI. Potrivit documentelor Comisiei, termenii de utilizare obligă creatorii să acorde Google permisiuni care permit utilizarea datelor în diverse scopuri, inclusiv pentru antrenare, iar încărcarea de conţinut nu este posibilă fără acordul acestei permisiuni. Google nu plăteşte pentru această utilizare, în timp ce politicile YouTube blochează accesul concurenţilor la aceleaşi materiale pentru antrenarea modelelor. Comisia consideră că această combinaţie, acces pentru Google, restricţii pentru rivali şi lipsa compensaţiilor pentru creatori, poate crea un avantaj preferenţial ce afectează concurenţa pe piaţa AI.
Investigaţia a fost notificată oficial către Google, iar autorităţile vor verifica dacă faptele pot reprezenta abuz de poziţie dominantă conform regulilor europene de concurenţă. Paşii pot include solicitări de informaţii, dialog cu părţile implicate şi, în caz de constatare a unor încălcări, eventuale remedii sau sancţiuni. Pe parcurs, aspecte tehnice precum modul precis de colectare şi utilizare a datelor, opţiunile disponibile pentru editori şi creatori şi efectele practice asupra concurenţei în sectorul AI vor fi elemente esenţiale.
YouTube este menţionat explicit în centrul investigaţiei ca sursă de conţinut folosit pentru antrenarea sistemelor AI ale Google. Uniunea Europeană a sancţionat anterior practici ale Google legate de serviciile de căutare şi Android, iar această investigaţie arată că reglementatorii urmăresc acum impactul platformelor asupra ecosistemului AI şi veniturilor creatorilor. Rămâne de văzut cum vor echilibra autorităţile protejarea drepturilor celor care produc conţinut cu nevoia de inovaţie şi competitivitate în domeniul inteligenţei artificiale. Ce părere aveţi: ar trebui platformele precum Google să plătească creatorii pentru folosirea conţinutului în antrenarea modelelor AI?
Fii primul care comentează